- Un distrugător britanic se apropie de țărmul Peninsulei Crimeea, provocând o reacție calculată a flotei ruse.
- Britanicii spun că n-au ce graniță să respecte din moment ce Putin a invadat Crimeea.
- Exercițiul “Briza Mării” din Marea Neagră va fi, în acest an, o desfășurare de mari dimensiuni, de forțe navale ale NATO și aliaților săi.
- Germania vrea reluarea dialogului UE cu Rusia, deși unele state membre nu sunt de acord.
- Președintele României a declarat că problemele de mediu ar putea fi discutate cu Moscova.
Vladimir Putin vrea să-și impună controlul asupra Mării Negre, dar pentru NATO asta ar însemna o gaură în sistemul de apărare al Europei și un dezechilibru în Mediterană.
Incidentul din data de 23 iunie, când distrugătorul britanic HMS Defender a fost somat “să părăsească apele teritoriale” ale Rusiei, nu a fost decât preludiul unei veri ce se anunță tensionată.
În data de 28 iunie începe, în Marea Neagră, un important exercițiu militar la care participă 32 de state. Organizatorii sunt Ucraina și SUA.
Briza Mării (Sea Breeze) cum se numește operațiunea a fost lansată încă din anul 1997 și a reprezentat o modalitate de a limita influența militară a Rusiei în Marea Neagră.
În acest an, la exercițiu, a fost anunțată cea mai mare participare. România nu a fost la manevrele din 2010, 2011 și 2012, iar în 2000, 2003, 2006 și 2009, acest exercițiu nu s-a ținut.
De asemenea, trebuie spus că în 2020 forțele navale ruse au dat peste cap operațiunea, blocând sectoarele din mare unde urmau să se afle navele aliate și anunțate de Ucraina cu mult timp înainte, conform Defense Romania, publicație online specializată în probleme militare.
Această iritare a Kremlinului se remarcă și acum. Incidentului de miercuri i se acordă spații largi în presa controlată de Putin, fiind prezentat ca o agresiune.
“Considerăm că distrugătorul britanic a inițiat o serie de provocări. Mai mult, regretăm, deoarece aceasta a fost o acțiune deliberată și pregătită”, a declarat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, citat de agenția TASS.
Boris Johnson spune că nu există ape teritoriale ruse în jurul Peninsulei Crimeea
Moscova este extrem de deranjată de manevrele militare din Marea Neagră, mai ales că acestea au o amploare fără precedent, arătând o determinare a NATO și a SUA atât în ce privește protejarea Ucrainei, dar și o încercare constantă de deteriorare a influenței Rusiei.
“Desigur, suntem îngrijorați de acțiunile navei britanice. Considerăm că astfel de acțiuni sunt inacceptabile și încalcă legislația internațională”, a adăugat Peskov.
Problema e că nici Marea Britanie și niciun alt stat NATO nu recunosc faptul că Peninsula Crimeea face parte din Rusia. Anexarea din 2014 a fost o agresiune militară pentru care Moscova e în continuare sancționată economic.
„Aceasta e o problemă ce ține de Ministerul Apărării, dar dacă doriți punctul meu de vedere, cred că era pe deplin potrivit să folosească apele internaționale și, apropos, un punct important este că noi (Marea Britanie) nu recunoaștem anexarea rusă a Crimeii”, a declarat premierul britanic Boris Johnson, comentând incidentul din Marea Neagră.
Traseul pe care nava s-a deplasat „face parte din teritoriul suveran ucrainean. A fost pe deplin corect să reabilităm legea și să susținem libertatea de navigație în modul în care am făcut-o, să folosim cea mai scurtă rută între două puncte”, a adăugat Boris Johnson.
„Cred că a fost foarte important pentru echipajul distrugătorului să facă ceea ce facem în întreaga lume, în parteneriat cu alte 40 de țări, manevre militare, respectând valorile noastre, respectând ceea ce noi credem”, a continuat premierul britanic.
„Adică apărăm democrația, drepturile omului, egalitatea, dar și statul de drept și libertatea de navigație. Nu recunoaștem anexarea rusă a Crimeii, a fost ilegală, acelea sunt ape ucrainene și a fost pe deplin corect să le folosim pentru a merge din punctul A în punctul B”, a mai spus Johnson.
Diplomația SUA e hotărâtă să mențină siguranța și securitatea Mării Negre
Exercițiul militar “Briza Mării” (Sea Breeze) se va desfășura în perioada 28 iunie - 10 iulie și vor fi abordate toate tehnicile de luptă marine, de la scufundări până la operațiuni de salvare.
Manevrele se vor desfășura pe suprafețe largi, la ele participând 32 de state aliate, 5.000 de trupe, 32 de nave de luptă, 42 de avioane și 18 echipe speciale de operațiuni.
"Statele Unite sunt onorate să colaboreze cu Ucraina în găzduirea exercițiului maritim multinațional Sea Breeze, care va contribui la îmbunătățirea interoperabilității și a capacităților militare între națiunile participante. Suntem hotărâți să menținem siguranța și securitatea Mării Negre”, a declarat Kristina Kvien, însărcinata cu afaceri diplomatice, la ambasada SUA din Ucraina.
Incidentul care a provocat tensiuni între Marea Britanie și Rusia are loc exact în momentul în care Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a anunțat că e nevoie de reluarea dialogului cu Moscova, întrerupt în 2014, imediat după invazia Peninsulei Crimeea.
”Nu este suficient ca preşedintele american să discute cu preşedintele rus. Salut puternic acest lucru, însă Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să creeze diverse formate de discuţie cu Moscova”, a declarat Angela Merkel în Camera inferioară a Parlamentului german.
“Trebuie să creăm mecanisme pentru a putea răspunde în comun şi în mod unanim provocărilor” şi ”atacurilor hibride” ruse, a adăugat cancelarul.
Această declarație nu a fost primită cu entuziasm de o parte a statelor membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Polonia și cele trei țări baltice - Estonia, Lituania și Letonia.
România vrea să discute cu Rusia despre schimbările climatice
Klaus Iohannis, președintele României, a anunțat că punctul de vedere al țării noastre în legătură cu reluarea dialogului cu Rusia îl va exprima în cadrul Consiliului European, susținând că există domenii în care ar fi nevoie să se poarte un dialog, cum ar fi chestiunile de mediu și schimbările climatice.
“… pot să vă spun de acum că sunt probleme foarte diverse care trebuie discutate şi clarificate în relația cu Federaţia Rusă, fiindcă sunt anumite chestiuni pe care nu le putem tolera. Dar sunt anumite zone unde o discuție şi o colaborare ar fi benefică, de exemplu, dacă vrem să avem un plan comun de combatere a schimbărilor climatice. Acolo trebuie să discutăm cu toţii, este o problemă globală care ne priveşte pe toți”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
În data de 23 iunie, Ministerul Apărării din Rusia a declarat că Flota Mării Negre, acționând în cooperare cu forța de grăniceri a Serviciului Federal de Securitate Rus (FSB), a oprit încălcarea frontierei de stat de către distrugătorul britanic HMS Defender, în largul Capului Fiolent din Crimeea, a anunțat agenția TASS.
Distrugătorul a intrat trei kilometri în apele teritoriale ale Rusiei, au anunțat reprezentanții Kremlinului.
O navă de patrulare a poliției de frontieră a tras focuri de avertizare, iar un bombardier Suhoi 24M a aruncat bombe în fața distrugătorului. După aceea, apărătorul HMS a părăsit apele teritoriale ale Rusiei, arată un raport al armatei ruse.
Un reporter BBC News, aflat la bordul navei britanice, relatează că focurile trase de cei din flota rusă au fost la mare distanță și nu se confirmă că avionul rus a folosit încărcătură explozivă împotriva distrugătorului britanic.
Incidentul de miercuri a crescut nervozitatea forțelor militare care sunt în Marea Neagră, iar manevrele care vor începe în câteva zile vor irita și mai mult Moscova.
Întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin, care a avut loc la Geneva, în urmă cu o săptămână, arată și mai mult ca una în care cei doi lideri și-au precizat pozițiile, fără a găsi soluții de detensionare a situației.
State participante la exercițiul militar “Briza Mării” (Sea Breeze) 2021, 28 iunie - 10 iulie:
Albania, Australia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Coreea de Sud, Danemarca, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Estonia, Franța, Georgia, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Moldova, Maroc, Norvegia, Pakistan, Polonia, România, Senegal, Spania, SUA, Suedia, Tunisia, Turcia și Ucraina.
