Fotbalul e doar un joc. Nu e război. Mii de soldați ucraineni au urmărit meciul de pe linia frontului, în adăposturi, unde au pornit televizoarele, dar România a câștigat fără drept de apel, cu 3-0, deși a fost echipa care a pornit cu șansa a doua.
Nu mai sunt specialist, doar pasionat de fotbal, și nu am mai asistat la o victorie a echipei naționale la un European de 24 de ani, atunci când România a învins Anglia (3-2) la turneul final organizat în Belgia și Olanda.
VIDEO. Golul marcat de Cristi Chivu în meciul cu Anglia din 2000 – Sursa: X/ Twitter
Semnele unui posibil meci important erau acolo, dar ne-a fost teamă să le vedem, să le luăm în serios. România s-a calificat la Euro de pe primul loc, fără nicio înfrângere, în fața Elveției, având în grupă și alte echipe incomode, cum au fost Israel sau Belarus.
M-am abținut să mă gândesc prea mult la cele două meciuri de pregătire, cu Bulgaria și Liechtenstein, ambele încheiate la egalitate, 0-0.
Partidele de antrenament, înainte de un turneu final, sunt un poligon de încercare pentru antrenor, a cărui primă grijă e să nu-și accidenteze jucătorii, iar a doua să testeze defensiva.
Nu știu cum o să evolueze în continuare echipa lui Edi Iordănescu. În mod tradițional, dacă începe turneul cu o victorie, al doilea meci îl face praf. S-a mai întâmplat.
Referitor la această generație, eu vă rog ceva: Am văzut că începe să fie numită într-un fel. Și nu aș vrea. Sunt antrenorul ei și vă rog, cu toată puterea: nu o numiți în niciun fel
Edi Iordănescu, antrenorul echipei naționale de fotbal
Dar e important de subliniat că naționala are posibilitatea să se califice mai departe doar și cu această victorie, cu condiția să se situeze pe locul trei, iar alte două echipe din cele șase grupe, clasate pe aceeași poziție, să aibă punctaj sau golaveraj mai slab decât cel al României.
Un gol născut din frustrarea a milioane de oameni
După aproape un sfert de secol de secetă în ce privește performanțele la turnee finale și rarele calificări, toată lumea a privit cu neîncredere participarea României la turneul european.
Întreaga zi de luni, până la ora începerii meciului, pe rețelele sociale au rulat postări cu mesaje în care jucătorii erau luați peste picior și cu pariul că echipa se va întoarce repede din Germania.
ASTĂZI PE SPOT:
Dar pe asta se bazează frumusețea fotbalului. Atunci când nimeni nu se așteaptă, vine un șut născut din furia și anii de frustrări ai lui Nicolae Stanciu, 31 de ani, căpitanul naționalei, jucător al puțin cunoscutei echipe Damac din Arabia Saudită, și schimbă destinul unei națiuni.
Cred că nu există zi mai frumoasă pentru un jucător de fotbal. Trebuie să credeți în noi. Noi sperăm că le-am dat românilor ceea ce așteptau, ceea ce meritau. E incredibil
Denis Drăguș, jucător echipa națională
De fapt, acel șut din afara careului arată ca și cum s-a hrănit din supărarea a milioane de români, din blazarea lor, obișnuiți cu mediocritatea echipei naționale și a unei competiții interne corupte, slabe și fără rezultate în cupele europene.
Zidul galben și Uniunea Europeană
Când în data de 20 iunie 2000, Ionel Ganea înscria golul victoriei în poarta Angliei, țara noastră era la o distanță de șapte ani de aderarea la UE.
Pentru ca un suporter român să ajungă atunci pe stadion la turneul final era nevoie să se înscrie într-o excursie organizată de o companie de turism agreată de FRF, să petreacă zeci de ore în fața ambasadelor pentru a obține viza de călătorie și să plătească o sumă imensă pentru biletele la meci în comparație cu veniturile medii din acea perioadă.
Luni, 17 iunie, am mai asistat la o premieră. Pentru prima dată la un turneu final, spectatorii români au umplut un stadion dintr-o țară străină, realizând o atmosferă greu de suportat pentru jucătorii ucraineni.
Dacă expresia „publicul a fost al 12-lea jucător” a avut vreodată nevoie de o confirmare practică, la meciul România - Ucraina a obținut-o cu prisosință.
Victoria este importantă dacă aduce o altă victorie. Jucătorii au demonstrat că pot câștiga împotriva oricărei alte echipe. Noi am câștigat și la galerii. Au cântat imnul senzațional, au aplaudat şi au încurajat permanent echipa. Ai noștri au fost mai motivați ca ucrainenii. Am fost din toate punctele de vedere peste ei. Fiecare meci are altă istorie.
Mircea Lucescu, fost antrenor al echipei naționale
Pentru cei care spun că Uniunea Europeană nu a transformat din temelii țara noastră să privească tribunele stadionului din München, acel zid galben care a purtat România spre victorie.
Frumusețea și cruzimea fotbalului
Pentru prima dată de când mă uit la fotbal am avut senzația că meciul nu se desfășura la un turneu final dintr-o țară străină, ci undeva în România, pe stadionul Ghencea sau Național.
Nu știu cum va juca echipa antrenată de Edi Iordănescu în continuare, dar evoluția din meciul cu Ucraina a făcut din nou publicul din țară să viseze, să spere și să simtă că s-a întors în rândul lumii.
Îmi pare rău pentru ucraineni. Fotbalul rămăsese una dintre puținele posibilități de evadare dintr-un univers gri, în care se moare ușor, iar viitorul e fragil ca un pahar de șampanie.