- Zelenski: Noi nu-l atacăm pe Putin sau Moscova, ci luptăm pe teritoriul țării noastre, apărându-ne satele și orașele.
- Care sunt cele trei teorii despre cine se află în spatele atacurilor cu drone din Piața Roșie.
- Dacă scopul era asasinarea lui Putin, dronele trimise pe întuneric, deasupra unui complex de clădiri, reprezintă cea mai proastă variantă.
- Experții militari occidentali spun că atacul a fost organizat de Moscova, cu scopul de a crește susținerea populației pentru efortul de război.
- În Rusia, în aceste zile se derulează zeci de acțiuni de sabotaj ale forțelor speciale ucrainene, în colaborare cu reprezentanți ai opoziției la adresa lui Putin.
Lansarea celor două aparate de zbor în centrul Moscovei anunță, în realitate, apropierea declanșării unor conflicte la scară largă ce vor decide soarta războiului.
În dimineața zilei de miercuri, 3 mai, două drone au lovit clădirile Kremlinului, provocând o reacție puternică din partea oficialilor ruși, care-i acuză pe ucraineni că au vrut să-l asasineze pe Vladimir Putin.
Volodimir Zelenski, într-o declarație oficială, neagă faptul că forțele militare de la Kiev ar avea vreo legătură cu lansarea dronelor.
„Noi nu-l atacăm pe Putin sau Moscova, ci luptăm pe teritoriul țării noastre, apărându-ne satele și orașele. Nu avem suficiente arme de irosit pentru a face asta”, a declarat președintele Ucrainei.
Din analizarea imaginilor video și a contextului în care a avut loc atacul sunt trei teorii despre posibilii autori ai acestuia:
- Ucraina a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin.
- Forțele Rusiei au pus în scenă un atac pentru a crește ura populației împotriva Ucrainei, astfel încât să poată impune o nouă mobilizare la nivelul întregii țări.
- Operațiunea a fost planificată și coordonată de partizani ruși sau agenți ucraineni împreună cu persoane din rezistență.
Oficialii ruși
Prima teorie e cea lansată de autoritățile de la Moscova, dar e greu de acceptat din cauza modalității complicate de realizare.
Dacă scopul era asasinarea lui Putin, dronele trimise pe întuneric, deasupra unui complex de clădiri, reprezintă cea mai proastă variantă, fiind puține șanse ca președintele rus să se afle la etajele superioare ale palatului.
Din toate informațiile de până acum, Vladimir Putin e foarte atent la măsurile de securitate și își desfășoară activitatea într-un fel de buncăr securizat, apărat atât în ce privește posibile atacuri cu bombe, cât și în ce privește monitorizarea comunicațiilor.
Experți occidentali
A doua teorie a fost adoptată de mai mulți experți militari occidentali, inclusiv de cei de la Institutul pentru Studiul Războiului din Washington.
Aceștia spun că atacul este organizat de liderii de la Moscova, cu scopul de a crește susținerea populației pentru efortul de război.
„Mai mulți indicatori sugerează că lovitura a fost executată de militarii Rusiei, pentru că autoritățile au luat recent măsuri pentru a spori capacitățile interne de apărare antiaeriană, inclusiv în interiorul Moscovei, și, prin urmare, este puțin probabil ca două drone să fi putut trece nedetectate de mai multe straturi de senzori ai bateriilor de rachete”, se arată într-un raport al ISR.
„Dronele au fost doborâte chiar deasupra Kremlinului, într-un mod care să ofere imagini spectaculoase, surprinse de camerele de luat vederi. O astfel de lansare, care a evitat detectarea și distrugerea de către apărarea antiaeriană, reușind să lovească o țintă atât de vizibilă precum Palatul Senatului de la Kremlin, ar reprezenta o mare rușine pentru Rusia, dar răspunsul rapid, coerent și coordonat al Kremlinului, imediat după incident, sugerează că atacul a fost pregătit în așa fel încât o posibilă cădere în ridicol a forțelor militare ruse să fie evitată”, se arată în documentul citat.
Ce spun ucrainenii
A treia teorie, cea în care atacul este rezultatul unei operațiuni desfășurate de partizanii ruși, eventual, cu sprijin de la ucraineni, are și ea adepții ei.
Această explicație a fost prezentată mai mult de presa din Ucraina, fiind susținută de numărul tot mai mare de sabotaje care au loc în aceste zile în Crimeea, dar și pe teritoriul Rusiei.
„La 3 mai 2023, un incendiu a izbucnit la un depozit de combustibil rusesc din Volna, pe partea continentală a Strâmtorii Kerci, în apropiere de Podul Crimeii. Acesta a fost declanșat de un atac cu dronă”, se arată în raportul publicat de Ministerul Apărării din Marea Britanie.
„Atacul urmează un model care are scopul de a distruge o parte a depozitelor de combustibil de pe teritoriul rusesc, cele din regiunile ucrainene ocupate, dar și cele din zona de frontieră”, precizează oficialii militari britanici.
La acestea se adaugă și aruncarea în aer a două trenuri de marfă, care transportau combustibil și arme, pe teritoriul Rusiei.
În 2 aprilie 2023, bloggerul militar rus, pro-război, Vladlen Tatarski este asasinat în urma unei explozii, într-o cafenea din Sankt Petersburg, în care acesta avea o întâlnire cu cititorii.
Agenții FSB din Rusia au arestat-o pe Daria Trepova, o militantă împotriva regimului Putin, care ar fi adus la întâlnire o sculptură, un bust al lui Tatarski, plin cu explozibil.
Comparând cele două operațiuni, cea a lansării a două drone de dimensiuni reduse, cu o cantitate infimă de explozibil, și pe cea a eliminării bloggerului rus, cea de a doua necesita o pregătire mai minuțioasă, un plan mult mai bine pus la punct, în comparație cu lansarea de la distanță a două drone.
Războiul din spatele frontului
Oricine ar fi fost în spatele atacului, oficialii ruși erau obligați să reacționeze rapid, pentru a înlătura sentimentul de neputință din interiorul forțelor armate.
Pe de altă parte, atacul cu drone, pe lângă o posibilă furie resimțită la nivelul opiniei publice, a provocat și o stare de nesiguranță.
Pe rețelele sociale, pe parcursul zilei de miercuri, au fost publicate numeroase imagini, clipuri video, dar și informații de alertă cu privire la posibile noi atacuri cu dronă.
Populația rusă e victima anxietății provocate de amenințarea continuă a aparatelor de zbor fără pilot.
În ce privește argumentul că dronele au fost filmate de zeci de camere montate în Piața Roșie, partizanii ruși sau desantul ucrainean poate au reușit să acceseze serverul unde se înregistrează imaginile sau chiar au montat propriile camere pe clădirile din jur.
În ce privește faptul că aparatele de zbor fără pilot au trecut de filtrul senzorilor artilerie antiaeriene, acest lucru e posibil dacă dronele au fost lansate din apropiere și au zburat la joasă înălțime.
În general, chiar și cele mai sensibile radare nu reușesc să intercepteze sau să marcheze ca periculoase zborurile unor aparate mici, care se deplasează aproape de sol.
Fără parada de 9 Mai
Reacția Rusiei după incidentul de la Kremlin a fost rapidă, mai multe atacuri aeriene au avut loc asupra orașelor Kiev, Herson și Odesa.
23 de oameni au fost uciși, iar 46 răniți, după bombardamentele din ultimele ore asupra orașelor ucrainene.
De asemenea, oficialii de la Kremlin au anulat toate evenimentele legate de data de 9 Mai, ziua națională a Rusiei, atunci când se sărbătorește victoria împotriva fascismului din cel de-Al Doilea Război Mondial.
Anularea festivităților a fost anunțată în 21 de orașe, ceea ce arată starea de spirit a autorităților, dar și a populației, existând o legătură și cu amenințarea dronelor.