Coaliția menită să conducă România prin criza sanitară și economică are ea însăși de înfruntat crize interne serioase, cel puțin trei la număr.
Criza specialilor vaccinării
Prima este criza specialilor vaccinării, un fel de vârf al icebergului care este incompatibilitatea, ca să mă exprim elegant, între colonelul Valeriu Gheorghiță, coordonator al vaccinării de pe vremea Guvernului Orban și aflat direct în subordinea premierului, și ministrul Vlad Voiculescu.
Ministrul nu numai că a pierdut bătălia de a prelua cât mai mult din atribuțiile campaniei de vaccinăre și a fost chiar pus la punct de premier în această privință, dar mai și decontează masiv criza de imagine provocată de esențialii speciali și cabinetele care le sunt dedicate.
Este un impact major pentru partidul care s-a dat cel mai mult cu fundul de pământ în Opoziție pe tema pensiilor speciale. Doar atunci, pentru că desființarea lor nu e și în programul de guvernare.
Ministrul Voiculescu a contraatacat cu controlul vaccinaților peste rând. Un control soldat a doua zi cu amenzi, care însă ar putea să îi explodeze în față dacă se dovedește ce spune amendatul de la Rădăuți, de exemplu, că ar fi respectat indicațiile DSP.
În plus, ministrul Voiculescu a atacat ca din Opoziție cabinetele de vaccinare dedicate: „E jenant să avem centre separate pentru anumite instituții. Premierul împărtășește această opinie. Trebuie să îi protejăm pe cei vulnerabili, restul, cu tot dragul, ar trebui să mai aștepte un pic”. Care cabinete nu au fost organizare doar pentru Apărare și Interne, ci și pentru Transporturi și Curtea de Conturi, de exemplu.
În subteran tensiunea între zona USR și Ministerul Apărării este imensă, furie de-a dreptul, pentru că pluseristii se consideră încalecați de militari în campania de vaccinare. Iar din PNL ministrul Sănătății primește, prin vocea deputatului Răzvan Prișcă, sfatul să își vadă de treaba lui.
De fapt, în chestiunea esențialilor nu e nimeni lebădă. Existența lor în etapa a doua a fost stabilită înainte ca ministrul Voiculescu să-și intre efectiv în pâine. Doar că inițial esențialii cu mult mai puțini: președinte, guvern, parlament, învățământ, industria alimentară, apărare și ordine publică, transporturi, distribuția de curent electric, gaze, apă, comunicații și curieri.
Pe 19 ianuarie, însă, o HG cu semnătura dlui Voiculescu pe ea, a înmulțit spectaculos categoriile esențialilor cu Avocatul Poporului, CCR, Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, BNR, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi, Administratia de Meteorologie, primării. Nu cred, spre exemplu, că interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției au fost introduși pe listă de ministrul Ciucă sau de col. Gheorghiță.
Poate ați remarcat, în ultima vreme, cu speciali, controale și alte scandaluri, președintele Iohannis este complet desprins de campania de vaccinare în care a fost inițial extrem de implicat.
Prefecții
A doua problemă este chestiuna prefecților. USR și PNL au făcut un exercițiu de ipocrizie absolut remarcabil. Daca în 2018 se opuneau din toate puterile politizării prefecților, dorită de PSD, acum nu numai că o promovează, dar o fac și prin OUG de modificare a Codului Administrativ, ceea ce ridică foarte mari probleme din punct de vedere constituțional.
Dincolo de acest aspect în deplină armonie, împărțirea prefecților este extrem de dificilă. Dl Ciolos a avansat chiar la SpotMedia.ro principiul că niciun județ nu poate să fie monocolor, adică prefectul și președintele de CJ să fie din același partid.
Dar dacă nu sunt monocolore înseamnă că la Bihor dl Bolojan se poate trezi cu prefect UDMR, ceea ce maghiarii își doresc. Dl Boc la Cluj și dl Alexe la Iași se pot trezi cu prefecți USR.
Care e miza? Faptul că prefectul poate ataca în instanță actele Consiliului Județean. Și, cel mai important, actul atacat de prefect este suspendat din momentul acțiunii în instanță până la soluționarea defintivă. Adică prefectul UDMR l-ar putea bloca pe Ilie Bolojan, USR i-ar putea bloca pe președinți de CJ liberali și pe primarul Capitalei.
Teoretic, acțiunea poate fi doar pe motive de legalitate, practic însă prefectul nu pățește nimic dacă atacă pe oportunitate și pierde, dar până pierde actul e suspendat.
Bugetul
Și, nu în ultimul rând, avem problema bugetului. CE și președintele Iohannis nu admit deficit bugetar mai mare de 7% și oricât au negociat nu au reușit să coboare mai jos de 7,9%.
Și vedem cum rând pe rând încep miniștrii să urce dealul Controcenilor pentru a accepta tăieri de bugete. A început ministul liberal al Culturii, urmat de ministrul userist al Transporturilor, însoțit de premierul guvernului USR Dan Barna, desigur. Liberalii au tot interesul ca Transporturile pluseriste să aibă cât mai puțini bani, deci cât mai puține panglici de tăiat.
Iar la orizont se profilează criza SIIJ, despre care însă sunt sigură că vom tot vorbi.