Masacrele din Afganistan ale soldaţilor americani, săvârşite după atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA, i-au impulsionat pe supravieţuitori să ridice armele împotriva Occidentului, scrie Emma Graham-Harrison, în The Guardian.
“Afgani care ştiau puţin sau nimic despre avioanele care au zburat în turnurile din New York şi cu siguranţă nu aveau nicio legătură cu al-Qaida au fost prinşi în războiul care a urmat şi în care şi i-au pierdut pe ce dragi an după an”, scrie Graham-Harrison, care a trăit câţiva ani în Kabul.
În ajunul zilei de 11 septembrie, bărbaţii din satul Zangabad, din districtul Panjwayi, se adună pentru a-şi pomeni morţii, zeci de rude depre care spun că au fost ucise de trupele străine care au apărut în mijlocul lor în urmă cu 20 de ani. Aici a avut loc una dintre cele mai odioase crime ale războiului din Afganistan, atunci când, în ziua de 11 martie 2012, sergentul american Robert Bales a ucis cu sânge rece 16 afgani, dintre care nouă copii.
Bales i-a ucis aproape întreaga familie lui Haji Muhammad Wazir: soţia, patru fii, patru fiice şi alte două rude.
“Este foarte greu pentru mine, încă simt că acele lucruri se întâmplă chiar acum. Sunt foarte fericit că trupele americane au plecat în sfârşit din Afganistan. Mă simt în sfârşit în siguranţă”, spune bărbatul pentru The Guardian.
Nu a fost însă singura dată când soldaţii străini au ucis civili, femei şi copii în această ţară.
The Guardian a stat de vorbă cu cinci bărbaţi din Zangabad, care spun că, în total, au pierdut 49 de rude în urma masacrului şi a raidurilor aeriene în ultimul deceniu.
Astfel de situaţii s-au repetat în multe locuri din Afganistan, furnizându-le talibanilor un important instrument de recrutare în perioada în care şi-au refăcut forţele pentru a recuceri ţara.
Fiecare crimă în masă a împins mai mulţi afgani în braţele talibanilor, spune Faizani Mawlawi Sahab, comandantul taliban al districtului Panjwai.
Wazir însuşi a început să-i ajute financiar sau prin alte metode.
Graham-Harrison mai scrie că talibanii au încercat să negocieze o capitualare în 2001, însă liderii americani “au fost mai interesaţi de răzbunare decât de viitorul Afganistanului”.
Războiul s-a intensificat, iar numărul victimelor în rândul civililor a crescut de la an la an.
La patru ani de la crimele lui Bales, cinci dintre copiii lui Lal Mohammad au fost ucişi într-o explozie în timp ce se jucau în faţa casei. Bărbatul crede că a fost un atac american, deşi informaţia nu a putut fi confirmată în mod independent.
La scurt timp, Lal Mohammad a fost arestat şi trimis la închisoare la baza aeriană Bagram de lângă Kabul. Evenimentele din ultima lună au făcut posibilă o evadare masivă. Bărbatul insistă că nici el şi nici alţi membri ai familiei sale nu aveau legătură cu talibanii înainte de uciderea copiilor săi, însă atacul nu le-a dat altă opţiune. “Americanii i-au ucis, aşa că singurul mod de a face faţă a fost să ne alăturăm talibanilor”, spune el.
Acelaşi mecanism a funcţionat şi în cazul afganilor sătui de atacurile sângeroase ale talibanilor, în care mulţi civili şi-au pierdut viaţa. Un exemplu este acţiunea împotriva talibanilor organizată în 2013 de locuitori din mai multe regiuni din Panjwai.
Talibanii susţin că au învăţat din greşelile trecutului şi promit lucruri precum educaţie pentru fete şi chiar includerea femeilor în guvern, însă acţiunile lor din ultima vreme par să indice că ciclul violenţei ar putea fi reluat din nou curând, încheie Emma Graham-Harrison.
Citeşte şi:
