UE propune SUA tarife „zero-contra-zero” și „o veritabilă piață transatlantică”, dar negocierile abia încep, în vreme ce tarifele americane intră în vigoare mâine.
Ce înseamnă pentru România? Anul trecut, România a exportat în Statele Unite produse în valoare de peste 2,2 miliarde de euro și a importat de 1,3 miliarde de euro. Pericolul impunerii tarifelor americane este însă indirect, fiindcă o parte însemnată din exporturile țării în UE sunt componente care ulterior ajung în SUA în diferite produse finite. Partea economică a Parteneriatului Strategic România-Statele Unite nu a funcționat niciodată foarte bine, dar de la început, Bucreștiul nu a vrut să se confrunte cu Statele Unite în războiul comercial început de Washington. Oricum premierul Ciolacu a promis susținere pentru companiile afectate.
În discuțiile pe care ministrul Economiei, Bogdan Ivan, le-a avut cu Maroš Šefčovič, comisarul european pentru Comerț și Securitate Economică, i-a spus acestuia că „SUA rămân un partener strategic și comercial esențial” atât pentru România cât și pentru Uniunea Europeană. Ofensiva protecționistă lansată de Donald Trump părea să provoace o nouă fisură în interiorul Uniunii Europene. Prima care a reacționat împotriva escaladării relației economice dintre Europa și Statele Unite a fost șefa guvernului de la Roma, Giorgia Meloni.
- UE, ofertă pentru Trump și SUA: „Zero tarife pentru zero tarife” la toate bunurile industriale
- Trump răspunde la oferta UE „zero tarife pentru zero tarife”: „Nu este suficientă!”
În mod aparent neașteptat, de partea ei s-a situat și șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a enunțat axiomatic că „orice război comercial creează perdanți, fiindcă nimeni nu câștigă" și apreciind că ar urma „o scădere a creșterii zonei euro cu cel puțin -0,3%" dacă Europa aplică o politică de reciprocitate. Banca Centrală Europeană a cerut deci din capul locului prudență, dar în același timp Lagarde avertizează că „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate deținute de companii americane sau chineze” și că Bruxelles-ul „ar trebui să se asigure că există și o ofertă europeană.” Șefa Băncii Centrale Europene propune în această situație „un marș către independență”. Pe scurt, Europa trebuie să-și construiască propriul sistem alternativ pentru a-și asigura suveranitatea financiară.
Administrația Americană a decis acum o săptămână că importurile din statele membre ale UE vor fi taxate cu 20% la intrarea în SUA, cu excepția automobilelor, pieselor auto și metalelor, care vor suferi o taxă de 25%. Trump le-a spus partenerilor comerciali ai Statelor Unite că pot avea o rată tarifară zero dacă își fac produsele în America. În afara Uniunii Europene, tarifele sunt diferențiate de la țară la țară. Spre exemplu Marea Britanie va fi taxată cu doar 10%, iar Israel cu 17%. Ca răspuns Israelul a anunțat săptămâna trecută că va elimina toate tarifele la importurile din SUA. În schimb tarifele pentru China sunt de 35%.
Germania și Franța ar vrea să răspundă cu aceeași monedă, dar cele două ţări nu reușesc să convingă întreg spațiul comunitar. Între timp, după reuniunea de ieri a miniștrilor Comerțului din cele 27 de state UE, comisarul Maroš Šefčovič a anunțat că Uniunea Europeană propune Washingtonului un acord tip „zero-contra-zero” pentru bunurile industriale, care să fie astfel exceptate de tarife, și „o veritabilă piață transatlantică” care să aducă beneficii ambelor părți. Negocierile abia urmează, dar noile taxe vor intra în vigoare de mâine. Comisarul european pentru comerț a recunoscut că e „un stadiu incipient al discuțiilor”, pentru că SUA consideră că „tarifele nu reprezintă un pas tactic, ci o măsură corectivă”.
La prima vedere, România nu e foarte afectată de noile tarife impuse de administrația Trump, deși e pe locul 11 între furnizorii globali ai SUA de oțel și fier. Totuși, schimburile economice sunt mici de ambele părți: doar 2,5% din exporturile românești ajung pe piața americană și doar 1% din importuri vin din Statele Unite. Indirect, însă, vor apărea perturbări, fiindcă Uniunea Europeană absoarbe peste 70% din exporturile autohtone. De pildă, dacă vor fi afectate exporturile de automobile ale Germaniei, țară care este principalul destinatar al industriei automotive din România, industria autohtonă va fi la rândul ei afectată. România exportă masiv componente auto, mai ales în UE, dar și în Statele Unite unde ajung părți din cea mai vândută mașină americană, modelul F-150 produs de Ford.
Un alt pericol, adus de aceste tarife impuse de Statele Unite ar putea veni din China, potrivit unui studiu aprofundat comandat de Parlamentul European. Șapte experți de la universitățile Bocconi, Bologna și Chicago au ajuns la concluzia că: restricțiile comerciale americane mai dure față de China decât față de Europa ar putea redirecționa excedentul exporturilor chineze pe piața europeană. Acest scenariu vizează sectoarele auto, farmaceutic și de mașini-unelte, unde Europa și China sunt în concurență directă.
Urmează negocieri complicate cu Statele Unite, în care România rămâne de partea Italiei și Ungariei, care se opun oricăror escaladări în relația cu SUA. E o soluție politică prin care cele trei își demonstrează loialitatea față de Casa Albă. Spre deosebire de Roma și Budapesta, Bucureștiul nu a avut însă curajul să spună direct și cu argumente de ce alege această soluție.
Autor: Sabina Fati