- Nu există niciun indiciu în acțiunile sale că există cea mai mică posibilitate să abandoneze proiectul de a trage Ucraina înapoi în sfera de influență a Rusiei.
- Politica consecventă și persistentă a lui Putin față de Europa și Statele Unite, împreună cu locul critic pe care-l ocupă Ucraina între Rusia și alianța occidentală, sugerează că nimic nu va putea să-i schimbe convingerea.
- E prea târziu pentru Vladimir Putin să mai dea înapoi, să renunțe la cel mai mare proiect al carierei sale.
- Incapabil să învingă Ucraina pe câmpul de luptă, Putin a decis, evident, să o distrugă și să o facă de nelocuit.
- Liderul rus va continua războiul, sperând ca printr-un noroc sau o schimbare a contextului internațional să învingă.
După o călătorie de 14 ore cu trenul de la Varșovia la Kiev, realizatorul TV american David Letterman, 75 de ani, coboară pe peronul gării și intră în discuție cu o tânără care vorbea engleză.
„Am venit să fac un interviu cu Volodimir Zelenski”, spune Letterman. „Aș putea să-l întreb ceva din partea ta”, adăugă el. „Ce întrebare ai vrea să-i pui președintelui?”, continuă Letterman.
Tânăra, vizibil emoționată, zâmbește, se mută de pe un picior pe altul și spune: „Aș vrea să-i urați succes!”.
Scena de început a documentarului-interviu, realizat de Letterman pentru Netflix, e o metaforă pentru întreaga atitudine a ucrainenilor din confruntarea cu Vladimir Putin.
La Kiev vedem oameni care vor să trăiască într-o țară liberă, să se bucure de viață, relaxați și zâmbitori sub bombele lansate de Rusia.
La Moscova e gălăgie, tensiune, frică, iar viața s-a strecurat în subterane, unde oamenii se ascund de poliția politică și de nebunia lui Putin.
Nu se poate face pace cu Putin la Kremlin
„Nu există niciun indiciu în acțiunile sale de când a venit la putere sau în trecutul său personal care să sugereze că există cea mai mică posibilitate să abandoneze proiectul de a trage Ucraina înapoi în sfera de influență a Rusiei”, a scris Eugene Rumer, fost ofițer de informații, specializat pe Rusia și Eurasia, într-un raport pentru Fundația Carnegie.
„De fapt, politica consecventă și persistentă a lui Putin față de Europa și Statele Unite, împreună cu locul critic pe care-l ocupă Ucraina între Rusia și alianța occidentală, sugerează că nimic nu va putea să-i schimbe convingerea”, a mai adăugat fostul spion, acum directorul Programului Carnegie pentru Rusia și Eurasia.
În interviul realizat de David Letterman cu Volodimir Zelenski, și acesta din urmă crede că războiul nu se va termina decât atunci când Putin nu va mai deține puterea.
„Amploarea și ambiția sarcinii de a restabili controlul Rusiei asupra Ucrainei sunt de așa natură încât depășesc tot ceea ce Putin a încercat pe arena internațională în timpul lungului său mandat”, scrie Eugene Rumer.
„Dacă ar renunța la ea, acesta ar deveni epitaful președinției sale, terminându-se cu un mare eșec. El va împlini 70 de ani în octombrie și probabil că vede următoarea etapă a carierei sale ca un ultimul capitol. Prin urmare, eșecul pentru el nu este o opțiune”, precizează fostul ofițer de informații.
O țară de nelocuit
Eugene Rumer a lucrat în perioada 2010-2014 pentru Consiliul Național de Informații al SUA, fiind specializat pe analizarea acțiunilor și politicii Kremlinului.
Instituția apare ca un efect al reformei serviciilor de informații din SUA după atacurile teroriste de la World Trade Center, din septembrie 2001.
Rumer, în raportul său, spune că e prea târziu pentru Vladimir Putin să mai dea înapoi, să renunțe la cel mai mare proiect al carierei sale.
Liderul rus va continua războiul, sperând ca printr-un noroc sau o schimbare a contextului internațional să învingă în final, iar acel ultim capitol al existenței sale să-l prezinte ca pe un învingător, susține fostul spion.
„Incapabil să învingă Ucraina pe câmpul de luptă, Putin a decis, evident, să o distrugă și să o facă de nelocuit, așa cum sugerează valurile de atacuri cu rachete împotriva infrastructurii civile și a centrelor urbane. Tragedia acestei situații este că, cu cât armata rusă pierde mai mult pe câmpul de luptă, cu atât este mai puțin probabil ca Putin să dea înapoi de la parcursul său criminal”, se arată în raportul publicat de institutul Fundației Carnegie.
Instrucțiuni pentru arme, de pe Wikipedia
Cu cât Rusia va fi mai afectată de sancțiuni și i se va reduce accesul la tehnologia avansată de producere a armamentului inteligent, cu atât mai mult atacul cu rachete va fi mai crud și îndreptat împotriva populației și a infrastructurii civile, arată Eugene Rumer.
În cele aproape zece luni de lupte, au apărut sute de dovezi că Putin a declanșat invazia fără a avea o armată pregătită pentru un război de lungă durată, sperând că numărul său mare de soldați masați la granițe va fi suficient pentru a-și atinge obiectivul în decurs de câteva zile.
„Soldații ruși au intrat în luptă cu puțină mâncare, puține gloanțe și instrucțiuni luate de pe Wikipedia pentru utilizarea unor arme pentru care nu făcuseră niciun fel de instrucție”, se arată într-o analiză făcută de „New York Times”, care a studiat dovezile apărute în spațiul public, comunicațiile soldaților, imagini militare, resturile echipamentelor distruse și rapoartele instituțiilor militare.
„Militarii ruși au intrat în Ucraina, ghidându-se după hărți vechi, realizate în anii ’60, sau neavând deloc hărți”, se arată în analiza cotidianului american, care prezintă una găsită asupra unui soldat luat prizonier.
Privind situația actuală de pe front, dar și de la Kremlin, se observă că Putin se află într-un blocaj. Nu are resurse să câștige războiul, armata sa nu mai deține elemente de superioritate asupra celei ucrainene, dar nici nu vrea și nici nu poate să renunțe.
„Un sfârșit negociat al războiului care poate asigura securitatea Ucrainei și restabili pacea durabilă în Europa nu poate fi obținut cu Vladimir Putin”, scrie Eugene Rumer, în raportul său.
Ne îndreptăm spre final, dar mai e un drum lung
„Sunt șanse ca pacea să nu se realizeze nici cu liderul sau regimul care-i va succeda. Alternativa este ca securitatea Ucrainei să fie realizată printr-o combinație dintre dotarea Ucrainei cu capacități militare suficiente și oferirea de garanții de securitate din partea partenerilor săi și a posibililor viitori aliați astfel încât Rusia să nu mai aibă forța să lanseze o nouă agresiune”, concluzionează documentul publicat de Fundația Carnegie.
Dacă Vladimir Putin s-a așteptat ca războiul să dureze maximum două săptămâni, liderii occidentali, o vreme, au crezut că până la sfârșitul anului acesta se va încheia.
În realitate, conflictul va fi mult mai lung și nu se va sfârși decât atunci când forțele Kremlinului vor fi împinse cel puțin pe liniile unde erau înainte de 24 februarie, Putin nu se va mai afla la putere, Ucraina va avea o armată convențională superioară Rusiei, statele occidentale vor garanta securitatea Kievului, iar Moscova nu va mai avea resurse să continue războiul.