Nu știu dacă primarul general Nicușor Dan este sau nu vinovat de ceea ce îi impută ANI. Este exclusiv treaba instanței să decidă acest lucru. Constatările ANI trebuie, așadar, să fie confirmate de instanța de judecată pentru a produce vreun efect juridic.
Pe scurt, ANI consideră că primarul s-ar fi aflat în incompatibilitate ocupând funcții de conducere în 4 instituții, fără mandat de reprezentare. Totodată, în calitate de director intermar al ALPAB, ar fi solicitat o majorare de buget pe care ar fi aprobat-o în calitate de primar general.
De asemenea, ANI a sesizat parchetul pentru abuz în serviciu, deoarece o amendă care i-a fost aplicată de ISC lui Nicușor Dan, în calitate de persoană fizică, ar fi fost plătită de PMB.
Nicușor Dan respinge acuzațiile și susține că ar fi condus instituțiile din subordinea Primăriei Capitalei în baza art. 154 alin. 4 din Codul Administrativ, iar sancțiunea dispusă de ISC ar fi vizat persoana juridică Primarul Municipiului București, nu persoana fizică Nicușor Dan.
Instataneu speța a fost politizată. Susținătorii lui Nicușor Dan au sărit cu furci și topoare împotriva ANI, acuzând că este condusă de Florin Moise, fratele unui secretar de stat PSD, și în spatele demersului s-ar afla mafia imobiliară pe care Nicușor Dan nu ar lăsa-o să-și facă de cap.
Iar Gabriela Firea a pus paie pe focul politizării, simțind nevoia să precizeze că presupusele nereguli au fost sesizate de PSD.
Cum spuneam, speța va fi clarificată de instanță, iar pe partea penală mai întâi de un procuror. Ar fi, poate, de făcut o singură precizare juridică.
Potrivit legii, o amendă contravențională poate fi aplicată numai unei persoane fizice sau juridice. Primarul nu este persoană juridică. Este o autoritate publică fără personalitate juridică.
Așadar, când un primar este amendat, el este amendat ca persoană fizică în exercițiul nelegal al unor atribuții ale autorității publice. Când este trimis în judecată, tot ca persoana fizică în exercițiul unor atribuții este trimis.
Dincolo de asta, ceea ce ar trebui să facem, mai ales cei care am acuzat mereu asaltul PSD asupra instituțiilor, ar fi o clarificare principială aplicabilă indiferent de numele persoanei în cauză.
Așadar:
1.Este în regulă ca primăria să plătească amenda primită de primar în exercițiul atribuțiilor de serviciu?
Actuala majoritate numai ce a votat un proiect de lege care reglementează tocmai ca amenda primarului să fie achitată de primărie.
Deci, atunci când un primar încalcă legea (altfel amenda ar fi fost contestată și desființată de instanță), cea care trebuie să deconteze este comunitatea plătitoare de taxe și impozite, inclusiv cei care au fost prejudiciați direct prin încălcarea legii.
Este aceasta o cale de a elibera primarul de presiunea răspunderii pentru actele sale?
Atunci când un primar refuză să-mi elibereze o autorizație, îl reclam, instanța consideră că a greșit, și tot eu, păgubit prin refuz, să plătesc din taxele mele și sancțiunea aplicată pentru că m-a păgubit?
Este aceasta o încurajare a abuzului și arbitrariului?
Indiferent care este răspunsul, el trebuie să fie valabil pentru oricare primar. Și pentru Armand, și pentru Tudorache. Și pentru Nicușor Dan și pentru Firea.
2.Uneori primarul poate asuma să încalce legea pentru a apără interesul public? De exemplu, poate refuza să semneze o autorizație de construcție pentru o clădire care ar mutila orașul?
Sunt două variante posibile. Ori erau întrunite condițiile legale pentru acordarea autorizației și atunci trebuia eliberată. Ori nu erau întrunite condițiile legale și atunci refuzul a fost legal și nu poate fi sancționat contravențional.
Iar diferența între cele două o face instanța de judecată.
A accepta că primarul poate să respecte ce lege vrea, după cum evaluează el și electoratul său interesul public, înseamnă să deschizi cutia Pandorei.
Pentru că fiecare primar va invoca același argument, fiecare se va justifica prin apărarea intersului public așa cum îl vede el.
Nu poate exista decât un reper. El e legea, care trebuie respectată.
Legea reglementează precis și cazurile în care încălcarea legii este permisă, în situații speciale: salvarea unei vieți, împiedicarea unei catastrofe etc. Și tot instanța stabilește dacă fiecare caz în parte este într-o asemenea situație.
3. Înțeleg că șeful ANI este frate de pesedist și de aceea ANI l-ar fi țintit pe Nicușor Dan.
Dar dl Moise era frate cu pesedistul și când ANI l-a doborât pe șeful AEP Mitulețu-Buică, de exemplu. Atunci nu am auzit acest argument.
În plus, dl Moise a fost instalat în funcție în iulie 2021 prin votul senatorilor PNL, încă sub conducerea lui Ludovic Orban, și USR. Dl Orban și dl Drulă sunt acum cei mai vocali acuzatori ai partizantului politic al ANI. Dacă acum au dreptate, nu ar trebui să înceapă cu scuze pentru decizia din 2021?
Ani de zile Laura Codruța Kovesi și procurorii DNA au fost atacați furibund de PSD și susținătorii PSD pentru fiecare politician luat în vizor. Așa cum acum avem alai pe Facebook pentru Nicușor Dan, pesediștii mergeau cu alai de apărători nervoși la DNA și la instanță.
Argumentele erau izbitor de asemănătoare cu cele de acum: numai ai noștri sunt țintă, ai lor sunt protejați, acuzațiile sunt politice.
Și le aud acum, cum l-am auzit recent și în cazul ANI vs Clotilde Armand, de la persoane, inclusiv șefi de partide, politicieni, care au ieșit în stradă pentru statul de drept.
Dar într-un stat de drept nu dai cu pietre în instituții, ci aștepți să se pronunțe instanța. Într-un stat de drept admiți că există și un procent de achitări, adică de eșecuri ale instituțiilor acuzatoare. Țările cu procent zero achitări sunt cele totalitare.
Cum spuneam, nu știu dacă ANI are dreptate. Ceea ce știu sigur este că dubla măsură și abandonarea principiilor reprezintă nu începutul, ci de-a dreptul sfârșitul sfârșitului.
Pentru că atunci când dispare reperul principial, orice abuz devine posibil în urletele taberelor care apară/acuză.