România face parte din coaliția europeană care sprijină Ucraina, dar în același timp glisează între Statele Unite și Rusia. Moscova joacă tare pentru a-și recupera influența în estul Europei.
Președintele interimar Ilie Bolojan s-a alăturat imediat așa-numitei Coalition of the Willing, create de Franța și Marea Britanie, și merge în această săptămână la întâlnirea de la Paris, unde se întrunesc liderii statelor din coaliție.
E pentru a doua oară când România se alătură unei astfel de coaliții, prima dată a fost în 2003, când, în urma atacului terorist asupra Turnurilor Gemene din New York, Statele Unite au creat o Coalition of the Willing pentru invadarea Irakului.
Franța și Germania nu au vrut să facă parte din această combinație. În schimb, statele est-europene candidate la UE, inclusiv România și Bulgaria, au fost de partea coaliției și chiar au semnat un document de susținere a intervenției în Irak. Intervenție care s-a dovedit inutilă, fiindcă nu s-au găsit arme de distrugere în masă acolo.
În același timp, invadarea Irakului a dus la o încordare a situației între Uniunea Europeană și Statele Unite aproape la fel ca acum: președintele francez Jacques Chirac a declarat nervos atunci că țările aspirante la un loc în UE au pierdut ocazia de a tăcea, dar șeful american al Apărării a vorbit despre „noua Europă”, formată din fostele state comuniste, ca despre țări deschise spre lumea viitorului, și despre „vechea Europă” ca despre o lume prea obosită pentru a mai avea inițiative.
România a avut mult de câștigat în avansul ei spre Vest în urma acestei participări, care ulterior a dus la construirea celebrei axe București-Washington.
Azi faliile s-au schimbat, iar alături de Statele Unite în demersurile sale de pacificare cu orice preț a Ucrainei au rămas prea puține țări de pe continent.
Un sondaj recent care evaluează relațiile transatlantice, comandat de Le Grand Continent și Cluster 17, la care au participat peste 10.000 de respondenți, arată că mai mult de jumătate din europeni îl consideră pe președintele american Donald Trump un „inamic al Europei”.
Sondajul făcut în cele mai mari opt țări ale UE plus Danemarca mai scoate în evidență că statele estice România și Polonia sunt cele mai îngrijorate (74%, respectiv 71%) de un potențial conflict în Europa, deși, în același timp, cele două țări au un nivel mai ridicat de încredere în Trump decât vest-europenii.
Doar 10% din respondenți spun că UE se poate baza pe America lui Trump pentru a-i asigura securitatea și apărarea, în timp ce 70% consideră că Europa trebuie să aibă în vedere exclusiv forțele proprii pentru a-și asigura protecția.
România este în trendul european, dar destul de departe de media continentală: doar 57% dintre români consideră că UE nu ar trebui să se bazeze pe SUA pentru securitate și numai 46% preferă o apărare europeană comună, față de media europeană de 60%.
Între timp, Washington-ul „reanalizează” ridicarea vizelor pentru România, cu toate că, potrivit înțelegerilor bilaterale, la sfârșitul acestei luni românii ar fi urmat să poată merge în SUA fără vize.
Această amânare a fost însoțită de postarea Ambasadei Statelor Unite din București, care preia practic declarația vicepreședintelui JD Vance, precizând că „situația a devenit atât de gravă” încât, în decembrie, „România a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali”.
Mario Nawfal, influencerul preferat al lui Elon Musk, tocmai a scris pe platforma X că ridicarea vizelor e periclitată de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu, iar două publicații conservatoare au cerut de curând Washington-ului să-și retragă soldații din bazele din România folosind argumente similare: The National Interest și The American Conservative.
În România nu sunt foarte mulți militari americani, după cum arată ultimele statistici internaționale, doar 139, iar o parte dintre ei deservesc scutul antirachetă de la Deveselu.
În Polonia sunt 299, în Germania sunt 35.000, în Italia 12.375, în Marea Britanie 10.000, în Spania 3.292, aproape 1.700 sunt în Turcia, 1.438 în Norvegia, 1.106 în Belgia.
Deocamdată americanii nu au luat nicio decizie privind retragerea militarilor și armelor pe care le au pe continent. Nu e clar dacă o astfel de decizie ar putea duce la demontarea scutului de la Deveselu, așa cum insista Rusia în fiecare an înainte de invazia din Ucraina, dar dacă s-ar ajunge până aici, atunci s-ar putea înțelege că sferele de influență Rusia versus Occident vor fi trasate din nou în defavoarea României.
Spre deosebire de vecinii ei, Bulgaria și Ungaria, România rămâne încă alături de statele europene care susțin Ucraina, dar premierul Marcel Ciolacu l-a certat pe șeful diplomației române atunci când a încercat să se poziționeze în această direcție.
Președintele interimar Ilie Bolojan împinge țara în direcția bună, știind că în interiorul guvernului acele busolei par să nu mai arate azimutul corect.
Steve Witkoff, emisarul special al președintelui Donald Trump, a declarat că la negocierile care continuă în Arabia Saudită pentru un armistițiu între Rusia și Ucraina se va pune accentul pe „încetarea totală a focului” în Marea Neagră.
Discuțiile nu avansează ușor, UE lipsește de la masa tratativelor, Rusia joacă tare pentru a-și recupera influența în estul Europei, în vreme ce România oscilează încă asupra viitorului său.