Noul lider al Poloniei este hotărât să restabilească democrația, chiar dacă asta înseamnă război cu rivalii săi populiști, o abordare diferită de cea avută în trecut, scrie Rob Picheta,într-o analiză pentru CNN.
Donald Tusk, aflat la al doilea său mandat ca prim-ministru al țării, după ce a câștigat prima dată puterea în Polonia în 2007, a surprins criticii și chiar mulți susținători cu o abordare agresivă, confruntând grupul populist Lege și Justiție (PiS), pe care l-a învins în alegeri.
„Atitudinea lui (în 2007) a fost extrem de conciliantă față de inamicul învins. Cred că mai târziu a regretat acest lucru”, spune Jacek Kucharczyk, președintele think tank-ului Institute of Public Affairs din Varșovia.
De data aceasta, Tusk s-a mișcat „cât mai rapid și decisiv posibil” pentru a anula schimbările nedemocratice și de amploare făcute de PiS, într-un efort de a restabili instituțiile democratice ale Poloniei.
„A dorit să facă cele mai dificile - politic, legal - lucruri în primul rând, pentru a curăța tabla", adaugă Kucharczyk.
A închis canalul public de televiziune al țării, TVP, devenit o portavoce pentru guvernul anterior. Doi foști miniștri de rang înalt în guvernele PiS au fost arestați în Palatul Prezidențial. Astfel de mișcări i-au bucurat pe mulți dintre cei care au votat pentru alianța partidelor lui Tusk și au fost satisfăcătoare pentru o mare parte din populație, după opt ani de diviziune sub conducerea PiS.
"Există un sentiment că se face dreptate", spune Stanley Bill, profesor de Studii Poloneze la Universitatea din Cambridge.
Dar există și teama că Tusk face prea mult, prea repede, fără un plan privind modul în care instituțiile vor fi restaurate pe termen mediu sau lung.
„Suntem într-o stare ad hoc de excepție. Vedem o escaladare a unei adevărate crize politice și legale în Polonia ", adaugă Bill.
O primă mișcare agresivă
O sarcină dificilă pentru Tusk este restaurarea independenței mass-media și a sistemului judiciar din Polonia, în condițiile în care PiS și-a protejat schimbările în stat numind susținători loiali în organele legale și de luare a deciziilor.
Închiderea TVP a fost o ușurare pentru milioane de alegători, dar și pentru unii susținători ai PiS, „tot mai jenați și sătuli de abordarea partizană a postului de televiziune”, notează Picheta.
„Oamenii care susțin acest guvern considerau starea actuală a mass-media publice nu doar un scandal politic, ci și un scandal moral", adaugă Kucharczyk.
Un compromis între două rele
Criticii îl acuză pe Tusk că abordarea sa privind televiziunea publică reflectă metodele rivalilor săi populiști.
Demiterea inițială a directorilor TVP numiți de PiS a fost declarată ilegală de Tribunalul Constituțional, populat de membri PiS - o instanță a cărei autoritate guvernul o respinge - și a cauzat un prim conflict cu președintele polonez Andrzej Duda.
La scurt timp a avut loc, în Palatul Prezidențial, arestarea sub acuzații de corupție a doi politicieni PiS, despre care Duda și PiS susțineau că au primit amnistie legală acum mulți ani, o poziție cu care instanțele nu au fost de acord. Duda a emis o a doua amnistie marți.
Astfel de mișcări au accentuat o atmosferă politică tensionată în interiorul Poloniei, existentă de mult înainte de alegerile din octombrie.
Faptul că PiS a încorporat multe dintre reformele sale în legislație și a creat un aparat legal pentru a proteja aceste schimbări face ca polonezii să trăiască efectiv în două realități separate în funcție de orientarea lor politică, fiecare univers conținând instanțe și instituții care pun la îndoială autoritatea celeilalte.
„Este extrem de dificil să găsești vreun mod de a anula (reformele PiS) fără a recurge la aceleași tipuri de mijloace decizionale, legal dubioase, pe care le-a folosit PiS pentru a captura instituțiile în primă instanță", spune Bill.
Pentru a forța schimbările la TVP, de exemplu, Tusk a trebuit să ocolească Consiliul Național al Mass-Media - o entitate creată de PiS în 2016 pentru a superviza mass-media publică, unde au fost numiți susținătorii săi.
Astfel că Tusk trebuie să facă „un compromis între diferite rele."
„Alternativa ar fi fost să lucreze mai lent, mai deliberat, ceea ce ar putea dura ani", mai spune analistul.
Un plan pentru ce urmează
În ciuda politicii agresive a lui Tusk de până acum, sondajele de opinie indică faptul că coaliția sa ar câștiga noi alegeri cu un rezultat chiar mai bun. În schimb, PiS a scăzut în sondaje în contextul reacției furioase la mișcările lui Tusk.
În plus, numirea noului premier a fost sărbătorită la Bruxelles. "Salut angajamentul de a pune statul de drept în fruntea agendei guvernului ... va trebui să recuperăm timpul pierdut", a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă comună cu Tusk luna trecută.
Este însă nevoie de un plan pentru perioada care urmează, atrag atenția analiștii.
Tusk se bucură de susținere universală în cadrul coaliției sale pentru misiunea sa de "de-PiSificare" a Poloniei. Dar va trebui să se ocupe și de propria sa agendă - și să spere că astfel de mișcări nu vor fi complicate de efectele luptei sale cu fostul partid la putere.
Recent, Tusk a reiterat promisiunea din campanie de a relaxa regulile privind avortul în Polonia, care au fost modificate de PiS și care în prezent fac procedura practic imposibil de accesat. Dar va trebui să facă acest lucru păstrând sprijinul parlamentarilor mai conservatori, de centru-dreapta.
Pe scena europeană, va urmări să deblocheze fondurile pentru Polonia, blocate de Uniunea Europeană din cauza degradării statului de drept de către PiS.
Este o agendă încărcată, iar fiecare mișcare a sa va continua să fie criticată de opoziție, care rămâne o forță formidabilă chiar și fără controlul asupra radiodifuzorului național, arată Picheta.
Potrivit acestuia, strategia lui Tusk arată că situația se va complica înainte de a se îmbunătăți.
Abordarea lui Tusk "poate doar să dăuneze și mai mult instituțiilor Poloniei, ordinii legale și, poate cel mai important, setului de convenții în care aceste instituții sunt practicate", spune Bill. "(Dar) din punct de vedere politic, este simplu: asta își doresc alegătorii", încheie analistul.
C.S.