Lucrurile s-au lămurit mai repede decât era planificat: partidele conservatoare CDU și CSU și-au desemnat candidatul de top cu un an înainte de alegerile federale.
”Ne-am întors pe drumul cel bun”. Friedrich Merz urmează să devină candidatul pentru funcția de cancelar al partidelor conservatoare din Germania, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și partenerul bavarez Uniunea Creștin-Socială (CSU).
Merz a fost prezentat în noua ipostază chiar de șeful CSU, Markus Söder, cel care se profilase în ultima vreme drept posibil adversar în competiția pentru candidatură. La începutul săptămânii viitoare este programată reuniunea conducerii celor două partide surori, unde urmează să fie oficializat formal acest anunț.
De atunci, Merz va putea intra în cursă ca posibil oponent al cancelarului Olaf Scholz înaintea viitoarelor alegeri federale.
Merz și Söder au ieșit, marți, în public împreună pentru a face anunțul și a comenta alegerea formațiunilor conservatoare germane. În declarațiile sale, liderul CDU a numit două domenii de politică importante pentru el. În primul rând: chestiunea migrației ”rămâne o problemă importantă”. Dar, a adăugat Merz, „dorința mea ar fi să nu devină principala temă în campania electorală federală din 2025”.
Markus Söder: ”Vom face împreună”
Pentru candidatul desemnat, mandatul guvernamental ar trebui să graviteze în jurul politicii economice. Ceea ce ar trebui înțeles de aici este o revenire la conceptul de economie socială de piață, care a modelat istoric Republica Federală. Este vorba despre o ”politică nouă, care să ducă din nou Germania înainte”, pe fondul unei actualități economice ”precare”, cum a definit-o Merz.
”Împreună vom face asta”, a subliniat la rândul lui Markus Söder. A apărut în fața electoratului conservator părând să accepte rezultatul fără nicio scrâșnire de dinți.
În 2021, șeful CSU a escaladat disputa dintre cele două partide în privința candidatului la cancelar înainte de alegerile federale din acel an și s-a retras târziu în favoarea șefului CDU de atunci, Armin Laschet. El a precizat că, în opinia sa, doar cei doi președinți de partid sunt posibili candidați la funcția de cancelar, în condițiile în care Uniunea are ”mulți prim-miniștri de land, dar doar doi președinți”.
La 68 de ani, Merz este cel mai în vârstă candidat la funcția de cancelar din Germania din ultimii 50 de ani. Și-a atins, astfel, un obiectiv pe care îl vizează din 2022, când a preluat președinția CDU. Este un obiectiv intermediar, căci drumul ar trebui să ducă până la Cancelarie.
Profilul candidatului
Conservator politic, dar liberal economic, Merz a avut mult de lucru, de-a lungul ultimelor 31 de luni, pentru a ajunge până aici.
Pe unii dintre oamenii pe care i-a adus în preajma sa, imediat după ce a fost ales lider de partid, a decis după o vreme să-i îndepărteze.
O parte din declarațiile sale politice din acest interval de timp par departe de realitatea de astăzi însă. Dăduse, de exemplu, asigurări că scorul electoral al dreptei radicale Alternativa pentru Germania (AfD) va fi redus la jumătate. Dar partidul pe care îl conduce nu a reușit să convingă în acest sens electoratul.
Merz și secretarul său general Carsten Linnemann provin din landul Renania de Nord-Vestfalia, de undeva la est de bazinul Ruhr, o regiune dominată de o clasă de mijloc rural-turistică și conservator-catolică. Merz a jucat un rol esențial în conturarea noului program politic al CDU și a fost suficient de înțelept să pregătească această platformă într-o perioadă în care partidul se afla în opoziție.
În cele 75 de pagini ale documentului intitulat ”Viață în libertate – Germania spre siguranță în viitor”, CDU s-a distanțat de cei 16 ani de guvernare Merkel în numeroase puncte.
CDU este poziționat acum mult mai conservator. În privința Islamului, a bătut în retragere față de atitudinile mai liberale din trecutul recent. Și-a înăsprit în mod programatic politica de azil și migrație și a decis să reintroducă treptat serviciul militar obligatoriu. Potrivit lui Merz, programul arată ”cine suntem, unde suntem, ce vrem”.
În politica externă, Merz este un ”transatlantic” mai mult decât un european. Vorbește perfect engleza și a fost frecvent în SUA. Este cu siguranță mai bine conectat acolo, cel puțin în ceea ce privește politicile economice, decât majoritatea politicienilor germani astăzi activi.
Merz și Merkel: o retragere forțată
În ciuda puterii sale actuale, relația lui Merz cu CDU are trăsăturile unei piese cu nuanțe de dramă. În Bundestag din 1994, a fost unul dintre învinșii de seamă ai Angelei Merkel în drumul ei către putere. După ce Uniunea a pierdut alegerile din 2002, Merkel l-a deposedat pe Friedrich Merz de influenta funcție de lider al grupului parlamentar în Bundestag.
Merkel și Merz au întruchipat două orientări profund diferite ale CDU. Merz, un avocat specializat în mediul de afaceri, originar din Sauerland, este mult mai tradiționalist și mai conservator decât era est-germana Merkel, doctor în fizică.
Merz a renunțat în cele din urmă definitiv, în 2004, să mai joace vreun rol în conducerea partidului, apoi a părăsit Bundestagul și chiar politica, în 2009.
Au urmat ani în care și-a văzut de carieră în afaceri. Din 2016 până în 2020 a fost președintele consiliului de supraveghere al reprezentanței germane a celui mai mare administrator de active din lume Blackrock. S-a ferit să mai comenteze public evoluțiile partidului condus de Merkel. Și dacă a făcut-o, de la distanță, a avut un ton deloc apreciativ. La un moment dat s-a referit la Guvernul Merkel ca fiind o prezență ”sub orice critică”.
Revenirea în politică
După plecarea lui Merkel s-a întors în politică decis să ajungă la conducerea partidului. Creștin-democrații l-au încoronat însă doar la a treia încercare. Mai întâi a pierdut cursa internă în fața lui Annegret Kramp-Karrenbauer, cea care s-a aflat în fruntea partidului din 2018 până în 2020, apoi în competiție cu Armin Laschet, șef al CDU între 2020 și 2021.
Dar nu a renunțat. Iar înfrângerea lui Laschet în alegerile federale din 2021 și începutul îndepărtării taberei conservatoare de anii și stilul Merkel au deschis calea pentru ca Friedrich Merz să devină al zecelea președinte al partidului din 1948.
În calitate de lider al fracțiunii CDU/CSU din Bundestag, de opoziție, a devenit odată cu scurgerea vremii adversarul principal al taberei cancelarului social-democrat Olaf Scholz.
Duelurile lor din Parlament - cel mai recent a avut loc la dezbaterea despre buget de la începutul lunii septembrie - s-au desfășurat fără menajamente. Discuțiile din Cancelaria federală (cum a fost, de curând, cea pe tema azilului și migrației) nu au făcut decât să accentueze diferențele dintre cei doi politicieni.
Cu un an înainte de alegerile federale, bătălia dintre cei doi adversari politici devine din ce în ce mai încinsă, inclusiv pe fondul accentuării tendințelor extremiste de dreapta și de stânga și a disputei privind politica de migrație.
Când al treilea se retrage
De fapt, partidele conservatoare planificaseră să clarifice chestiunea candidatului pentru funcția de cancelar abia după alegerile parlamentare din landul Brandenburg, din 22 septembrie. Dar lucrurile s-au precipitat sub impulsul intervenției unui al treilea personaj important de pe scena dreptei populare: Hendrik Wüst, prim-ministrul landului Renania de Nord-Vestfalia, care se anunțase și el interesat de competiția pentru candidatura la funcția de cancelar, a renunțat în ultimul moment.
Bărbatul de 49 de ani a subliniat că ”în prezent și în actualele circumstanțe nu este disponibil” și a ales să îl susțină pe Friedrich Merz.
Cuvintele lui Wüst transmit însă clar un lucru: cu siguranță are ambiții pentru Cancelarie. Dar cel mai tânăr dintre cei trei fruntași CDU mai poate aștepta. Posibil doar până la următoarele alegeri.
A fost însă și cineva care nu a mai avut răbdare și a reacționat cu câteva ore înainte ca Uniunea să-și anunțe în mod oficial pretendentul. ”Îmi pare bine că Friedrich Merz este candidatul Uniunii la funcția de cancelar”, a spus șeful guvernului federal, aflat într-o călătorie în Asia Centrală. O replică destul de călduță, dacă luăm în calcul felul de a fi al lui Olaf Scholz.