- De o foarte lungă perioadă de timp, Viena și-a asumat rolul de punte de legătură între Rusia și Occident, mai mult, oamenii politici de acolo au promovat interesele strategice ale Moscovei în Europa.
- Karl Nehammer, cancelarul Austriei, a fost singurul lider european care l-a vizitat pe Putin după începutul războiului.
- De la începutul conflictului, poziția Bucureștiului s-a întărit considerabil în urma ajutorului consecvent oferit Ucrainei.
- Nici ministrul de Interne Gerhard Karner, nici cancelarul Karl Nehammer n-au reușit să exprime coerent de ce au refuzat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
- Tema imigrației ilegale ridicată de ministrul de Interne Gerhard Karner e, în realitate, un subiect pentru campania electorală.
Relațiile dintre Viena și București se află în cel mai tensionat punct de după 1989, odată cu prăbușirea Cortinei de Fier. Respingerea aderării României la spațiul Schengen, prin votul guvernului austriac, a provocat o furtună diplomatică între cele două țări.
Pentru moment nu există nicio perspectivă că disensiunile vor înceta, în timp ce la Moscova, Vladimir Putin a ciocnit o cupă cu șampanie în cinstea veștilor venite din Europa.
Austria, pentru o lungă perioadă de timp, și-a asumat rolul de punte de legătură între Rusia și Occident, mai mult, oamenii politici de acolo au promovat interesele strategice ale Moscovei în Europa, se arată într-un articol publicat de Financial Times, în aprilie 2022.
Cu o față ovală, obrazul neras și părul încărunțit, cancelarul Karl Nehammer, liderul Partidului Popular din Austria (OVP), a fost primul oficial european care s-a dus la Moscova să discute cu Vladimir Putin după începerea invaziei.
Șeful executivului de la Viena a împachetat această vizită, care i-a făcut pe mulți lideri europeni să ridice din sprâncene, într-o misiune de salvare a situației, o încercare de a opri războiul. Bineînțeles că acțiunea diplomatică n-a avut niciun efect.
În mod strategic, înainte de a ajunge la Moscova, Nehammer s-a oprit la Kiev, unde a discutat cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.
Două vești bune pentru Putin
Austria, o țară care nu e membră NATO, a fost și rămâne punctul slab în ce privește solidaritatea europeană.
Nu întâmplător, Nehammer a decis să se opună fără argumente aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.
De la începutul conflictului, poziția Bucureștiului s-a întărit considerabil în urma ajutorului consecvent oferit Ucrainei, atât în ce privește transferul de muniție, armament, dar și a contribuției decisive în ce privește exportul de cereale.
Aceste acțiuni au provocat o mare iritare la Kremlin și prin faptul că România și-a asumat să sprijine Moldova economic, politic și militar.
Tensiunile diplomatice provocate de votul Austriei împotriva României cu privire la aderarea la spațiul Schengen e o a doua mare victorie diplomatică a lui Putin pe teritoriul UE în decurs de o săptămână.
Prima a fost veto-ul dat de Viktor Orban, premierul pro-rus al Ungariei, care a blocat un ajutor european de 18 miliarde de euro pentru Ucraina.
Nici ministrul de Interne Gerhard Karner nici cancelarul Karl Nehammer n-au reușit să exprime coerent de ce au refuzat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în timp ce Croația, o țară aflată pe culoarul imigrației ilegale, a primit undă verde.
Una dintre explicații e dată de legăturile politice și economice complicate dintre Austria și Rusia.
Austria, decuplată de Europa?
Acest argument l-au folosit mai mulți lideri politici din România.
„Opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou gratuit de Crăciun pentru Vladimir Putin. Unitatea şi stabilitatea europeană au primit astăzi o lovitură dură din partea unui stat care a ales ca, în vremuri grele, să-şi abandoneze camarazii europeni şi să servească – în schimb - intereselor Rusiei. Este clar că Austria s-a decuplat de Europa”, a spus Marcel Ciolacu, președintele PSD, într-o declarație oficială după votul din Comisia JAI (Justiție și Afaceri Interne).
Era de așteptat ca solidaritatea europeană să se fragmenteze după o anumită perioadă. Inflația și prețurile la energie au creat tensiuni între alegători și guverne.
Deși populația susține, într-o majoritate covârșitoare, Ucraina, totuși dificultățile economice încep să erodeze această susținere. În interiorul Uniunii Europene au fost state puternice precum Germania care au susținut și au făcut afaceri cu regimul dictatorial al lui Vladimir Putin.
Politica de renunțare la centralele nucleare pe care și-a asumat-o fostul cancelar Angela Merkel au făcut Berlinul să depindă într-o mare măsură de energia ieftină venită din Rusia.
Viena nu putea să rateze o asemenea afacere, mai ales că avea o lungă tradiție de tranzacții cu URSS.
Viena și percepțiile geopolitice exagerate
„Austria a dezvoltat relații strânse cu Uniunea Sovietică. După o ocupație de un deceniu, Moscova a fost de acord să restabilească suveranitatea Austriei ca stat neutru în anul 1955”, se arată într-un raport scris de expertul Andrew S. Weiss, pentru Institutul Carnegie, în februarie 2020, cu doi ani înainte de declanșarea invaziei.
„Neutralitatea a devenit piatra de temelie a politicii externe a Vienei și a încurajat o abordare puternic tranzacțională a politicii sale externe, servind în rolul de mediator, care se baza pe percepții exagerate asupra semnificației geopolitice a Vienei”, se precizează în document.
„Guvernele Austriei din perioada Războiului Rece au aspirat să devină o punte între Est și Vest prin dialog și au stabilit legături economice importante cu Uniunea Sovietică. Austria a fost pionieră în ceea ce privește aprovizionarea cu energie sovietică. În anul 1968, compania energetică de stat a Austriei OMV a devenit prima firmă vest-europeană care a ajuns la un acord privind importul de gaze sovietice. Zece alte țări i-au urmat curând exemplul (inclusiv Italia, un an mai târziu), iar Austria a devenit un centru important pentru sovietici și apoi pentru Rusia, exportând gaze pe tot continentul”, se mai arată în raportul institutului de studii geostrategice.
Un partid în picaj
Pe lângă trecutul complicat cu Rusia, cancelarul Karl Nehammer a sacrificat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen din cauza problemelor pe care le are partidul său.
În luna ianuarie vor avea loc alegeri regionale în Austria Inferioară, acolo unde se află fieful Partidului Popular. În 2019, aici au câștigat cu 37,5%, iar acum, sondajele arată că susținerea s-a prăbușit la 20%, se rată într-un studiul publicat de IntellieNews.com.
Tema imigrației ilegale ridicată de ministrul de Interne Gerhard Karner e, în realitate, un subiect pentru campania electorală. A făcut două țări responsabile pentru o problemă a Vienei. Incapacitatea administrativă de a tempera migrația ilegală, Karner a pus-o pe umerii României și Bulgariei.