- Comisia înființată de președinte s-a întrunit de patru ori, apoi, peste proiectul de țară s-a așternut praful.
- Mai mulți specialiști susțin că Legea Educației va polariza și mai mult învățământul din România, creând o elită a celor admiși la colegiile naționale.
- Cel mai important proiect al deceniului în care România a fost condusă de Iohannis, în loc să repare ceea ce era stricat, a provocat cea mai mare criză în sistemul de educație.
- Miliarde și miliarde de lei s-au dus în achiziții de echipamente medicale la suprapreț, în timpul pandemiei, în achiziții de mașini pentru instituții și în angajări ale membrilor de partid în agenții și companii publice.
- În urmă cu câteva săptămâni, în contextul negocierilor pentru rotativa guvernamentală, dinspre coaliție au apărut primele semne că România a rămas fără bani.
Klaus Iohannis nu a reușit să joace un rol important în reformarea unor domenii sociale, în cei zece ani de mandat.
În 2017, printr-un decret prezidențial, înființează „Comisia privind Proiectul de țară”.
La acea vreme, avea viziunea de a realiza și trimite către Parlament un document cuprinzător ce urma să devină un ghid pentru reformarea României.
„Proiectul de țară al președintelui Klaus Iohannis este al unei Românii europene, moderne și prospere. Reprezintă drumul pe care țara noastră va trebui să-l parcurgă pentru a oferi cetățenilor siguranță şi prosperitate. Astăzi, mai mult ca oricând, românii au nevoie de o viziune integratoare, pe termen lung, nu una a intereselor politice de moment”, se arăta într-un comunicat al Palatului Cotroceni.
Comisia înființată, din care făceau parte reprezentanți ai partidelor, experți din diferite domenii și consilieri ai președintelui, s-a întrunit de patru ori, apoi, peste proiectul de țară s-a așternut praful.
O amplă consultare națională
Din cauza complexității temei și a ciocnirilor politice dintre președinte și PSD, Iohannis a fost nevoit să-și tempereze așteptările.
Pentru că avea nevoie, totuși, să-și lege numele de o realizare, președintele a ales să reformeze sistemul de învățământ. Astfel a apărut „România Educată”.
„Acest proiect este cea mai amplă consultare națională din zona educației de până acum”, a spus Iohannis.
„Nu reprezintă un demers politic, fiind unul de politică publică, un argument pentru a construi și o oportunitate pentru a dezvolta. Scopul său a fost nu doar de a identifica probleme și soluții, ci și de a cataliza energii, de a promova tema educației pe agenda publică și în societate și de a o prioritiza la nivelul autorităților”, a mai adăugat el.
România Educată se concretizează printr-o nouă lege a sistemului de învățământ, trecută pe repede înainte prin Parlament, cu susținerea PSD și PNL.
Legea nu și-a produs încă efectele, dar are două vulnerabilități majore.
Mai mulți specialiști susțin că va polariza și mai mult învățământul din România, creând o elită a celor admiși la colegiile naționale, instituții care au primit dreptul de a organiza examene.
Iar a doua problemă e că a fost votată, renunțându-se din motive de tehnică legislativă, spun reprezentanții coaliției, dar mai degrabă din lipsa banilor, la prevederile care se refereau la salariile învățătorilor și profesorilor.
Ca principiu, e dificil să reformezi o activitate fără a investi bani, mai ales când vine vorba de un întreg sistem de educație ajuns în paragină.
Niciodată n-au fost bani pentru Educație
Și, astfel, paradoxal, cel mai important proiect al deceniului în care România a fost condusă de Klaus Iohannis, în loc să repare ceea ce era stricat, a provocat cea mai mare criză în sistemul de educație, una care poate compromite întregul an școlar.
De peste o săptămână profesorii sunt în grevă generală, iar Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu nu au soluții pentru a rezolva o cerere de principiu a angajaților din Educație, aceea de a fixa salariul minim al unui profesor debutant, cu studii superioare, la nivelul celui mediu pe economie.
E greu de imaginat că Iohannis s-a gândit că poate reforma un sistem social fără să țină cont de veniturile celor chemați să facă acest lucru.
Oricum a fost, s-a ajuns în punctul în care nemulțumirile au explodat, iar coaliția PSD-PNL nu are soluții.
După un festival de un an și jumătate al cheltuielilor nejustificate din banii publici, Iohannis, Ciucă și Ciolacu au aterizat în realitate, fiind uimiți de lipsa de încredere a cetățenilor în modul cum conduc țara.
Miliarde și miliarde de lei s-au dus în achiziții de echipamente medicale la suprapreț, în timpul pandemiei, în achiziții de mașini pentru instituții, în angajări ale membrilor de partid în agenții și companii publice, în crearea de noi entități pentru a genera alte angajări ale activului de partid și rudelor.
Festivalul pe bani publici s-a desfășurat în contextul ieșirii țării din criza provocată de doi ani de pandemie și a celei declanșate de războiul din Ucraina.
De ce nu se colectează suficiente taxe?
Nu a existat nicio frână pusă risipei, iar dinspre Guvern nu veneau decât vești bune despre creșterea economică și banii din PNRR, care urmau să ajute la modernizarea României.
Brusc, în urmă cu câteva săptămâni, în contextul mult mediatizatelor discuții și negocieri despre rotativa guvernamentală, dinspre coaliție au apărut primele semne că România a rămas fără bani.
Premierul Nicolae Ciucă a dat vina pe proasta colectare a taxelor și impozitelor, ca și cum, până atunci, nu ar fi existat niciun indiciu că acele cifre, trecute cu o generozitate iresponsabilă în buget, nu pot fi atinse.
În ciuda faptului că avem un număr important de cetățeni care-și plătesc taxele cu religiozitate, partidele încurajează firmele conduse de cei care le finanțează operațiunile politice să nu-și achite impozitele.
Astfel, din cauza corupției, veniturile bugetare sunt afectate grav de scheme financiare de evitare a plății TVA, de suveici cu companii fantomă, care dispar atunci când acumulează datorii, și scutiri oferite de o administrație coruptă.
În acest context, președintele ANAF Lucian Heiuș, susținut de PNL, a demisionat după ce premierul Ciucă a constatat că la buget, în primele patru luni, s-a format o „gaură neagră” de 9 miliarde de lei, aproape 2 miliarde de euro.
Telefonul care a blocat rotativa
Tensiunile sociale sunt la început și există pericolul să se intensifice pentru că la nivelul țării se manifestă o criză de încredere.
Actualii lideri ai PNL și PSD sunt persoane care nu au trecut prin nicio campanie electorală, n-au fost validați de electorat, iar prestația lor e percepută ca fiind mediocră.
Pe de altă parte, din cauza președintelui care a impus un control total al acțiunilor politice din coaliție, Ciucă și Ciolacu n-au o prea mare libertate de acțiune.
Acest lucru s-a văzut clar la atât de discutata „rotativă”, când actualul premier își strânsese lucrurile în cutii și se pregătea să părăsească Palatul Victoria pentru a-i lăsa locul lui Ciolacu, dar un telefon a blocat rocada premierilor, amânând-o pe termen nedefinit.
Conform consultării mai multor surse, telefonul a venit de la Palatul Cotroceni.
E greu de imaginat că actualul sistem politic din România va rezista unui val de proteste asemănător celui din Franța.
Între Klaus Iohannis și Emmanuel Macron sunt diferențe mai mari decât cele tradiționale dintre un german și un francez.
În plus, calculele politice făcute de Palatul Elysee sunt mult mai realiste decât cele făcute la Palatul Cotroceni.
Macron a mizat pe o creștere economică și îmbunătățirea nivelului de trai în următorul an, ceea ce va face uitat masivul protest împotriva ridicării vârstei de pensionare.
Susținerea din partea părinților și elevilor, esențială pentru reformarea Educației
România e condusă, încă, de oameni leneși și orgolioși, care nu se bazează pe cifre când analizează un fenomen, care amână la nesfârșit luarea unor decizii nepopulare și acționează fără un plan coerent, testat.
După cum se poate observa, tensiunile sociale provoacă și o criză în interiorul coaliției de guvernare, iar Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu nu par să aibă capacitatea de a câștiga încrederea cetățenilor.
Profesorii s-au bucurat de susținerea opiniei publice pentru că majoritatea oamenilor a înțeles că învățământul din România se află într-o situație disperată.
Pe de altă parte, o prelungire a crizei pune în pericol anul școlar, ceea ce ar provoca mari nemulțumiri în rândul părinților și elevilor.