Cea mai bună, poate singura idee cu adevărat bună, din proiectul legii pentru învățământul preuniversitar este reintroducerea gramaticii în programa de liceu. Cu speranța că nu va fi o materie ultra-teoretizată cu ambiția de a scoate mici lingviști, ci una care să scoată oameni apți să vorbească și să scrie corect românește.
Dincolo de asta, proiectul este mai degrabă o varză contradictorie și pe alocuri toxică, în care orice început de idee bună, dacă există, este imediat anulat de o soluție contrară.
Contradictorialitatea toxică a legilor educației se vede cel mai bine în privința examenelor de bacalaureat și evaluare națională plus admitere la liceu.
După ce împarți liceeni pe filiere și specializări, în funcție de care decizi și materiile lor de studiu, la final dau toți un bacalaureat comun, indiferent de profil și specializare, din limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
Adică unui absolvent de filologie îi dai la bacalaureat inclusiv matematică sau fizică, studiate sumar în clasele a IX-a și a X-a, iar apoi deloc, în rând cu un copil de la mate-info sau științe care le-a studiat intens tot liceul.
„Subiectele vor fi calibrate în așa fel încât să fie potrivite pentru cei care au o singură oră pe săptămână, iar ceilalți care au trei-patru ore pe săptămână vor avea alte metode de a-și demonstra competențele înalte, chiar și la nivelul probei de bacalaureat, prin acea probă care verifică excelența, performanța și va fi la alegerea elevului”, spune ministrul.
Dl Cîmpeanu se referă la proba profilului, exilată ca facultativă și care nu va conta în nota examenului. De ce ai mai da-o, dacă nota va fi oricum cea cu exigențe minime?
Asta în condițiile în care direcția educației la nivel internațional este spre dezvoltarea aptitudinilor proprii, spre învățământ cât mai personalizat.
Din evaluarea națională și admiterea în liceu dl ministru și cei 10.000 de specialiști pe care spune că i-a consultat (plagiatul a devenit boala națională cu tușe ridicole uneori) fac o amestecătură complet ilogică.
Din start remarcăm eliminarea notelor din gimnaziu din orice calcul. Pentru că, ne-a tot spus dl ministru, nu sunt relevante. Și în loc să le facă relevante, acționează fix în sens invers.
Elimină tezele, lasă mână complet liberă unor profesori fără standarde clare de evaluare, apoi scoate notele din medie. Robinetul e defect, soluția e să spargem chiuveta cu totul, după care mai bine dărâmăm chiar casa, pentru că nu știm ce să facem cu robinetul.
Efectul va fi că nu se va mai învăța decât la materiile care vor conta pentru admiterea la liceu, cu atât mai mult cu cât manualele și adesea modul de predare sunt înfiorător de plicticoase, deci nu putem discuta pe scara largă despre învățare din curiozitate.
Evaluarea națională devine cumva facultativă, pentru cei care nu vor sau nu reușesc să ia admiterea la colegiile naționale. Adică înființezi o structură pentru evaluări standardizate și fix pe cea mai importantă o lași facultativă.
Cât privește admiterea la colegiile naționale, care încă nu sunt bine definite, în cel mai bun caz ea doar va accentua niște clivaje teribile între copii din medii diferite și cu posibilități diferite, dar, cel mai probabil, va deveni și o sursă de corupție de-a dreptul.
Înainte de evaluarea națională, colegiile vor putea să-și organizeze propriile examene de admitere pentru 90% din locuri. Varianta actuală este că o vor face absolut autonom, cu regulile și subiectele lor.
Cine va face tematica și subiectele pentru admiterea la un anumit colegiu? Profesorii de acolo. Deci cine vrea la colegiul respectiv trebuie să-și ia meditatori de acolo, la tarife pe măsura mizei, profesori care fie le vor da subiectele de-a dreptul, fie măcar vor face cu ei exact tipul de subiecte de la examen.
Unele colegii au și gimnaziu (se fac meditații din clasa a III-a pentru admitere în acele gimnazii), unde predau aceiași profesori care vor face la clasă subiecte conforme cu viziunea lor, poate la ultima oră de curs unele extrem de asemănătoare, dacă nu identice, cu ceea ce se va da la admitere.
Ce șansă va avea în fața acestei mașinării un copil care nu-și permite meditații exorbitante? Să intre pe cele 10% locuri care vor rămâne la evaluarea națională.
Ministrul spune: „dacă nu avem încredere în profesori, putem să-i plătim, putem să le oferim condiții – degeaba, educația nu va face salturi de calitate”.
Oportunitatea corupe. O lege nu trebuie să lase breșe pe ideea că nu se va întâmpla, ci trebuie să închidă breșele pentru a tenta cât mai puțin. Iar dl ministru lasă bulevarde, porți cât Arcul de Triumf pentru corupție.
Confruntat cu aceste chestiuni, dl Cîmpeanu admite că subiectele „ar putea fi elaborate de Societatea de Științe Matematice din România, sper că avem încredere, pentru că ați văzut ce rezultate ne-a oferit la olimpiadele internaționale, și de Institutul de Lingvistică, de Academia Română, de colective externe de experți, de colective de profesori dintr-un grup de 10-12 colegii care vor să se unească și să aibă subiecte unice, sau 20, 30”.
Deci încă un fel de examen național paralel cu evaluarea națională? Ce rost are el? Și cum garantează confidențialitatea subiectelor făcute în grupuri mari?
Nu ar fi mai simplu ca subiectele de la evaluare să fie calibrate mai bine pe niveluri de dificultate?
Și, cel mai important, nu mai bine nu am mai face subiecte de evaluare națională populiste, în care să plouă cu 10 și ministrul să vânture ceaușist procente record?
Spune dl ministru că admiterea e o șansă în plus, nu una în minus. Oare? Copilul care dă admitere se va pregăti doi ani pentru modelul și cerințele de la admitere, autonome ințelegem, ale colegiului respectiv.
Dacă vor fi identice cu evaluarea națională, ce rost mai mare admiterea? Dacă nu, copilul picat se va duce spre o evaluare națională pentru care nu e pregătit.
În plus, dl Cîmpeanu ar trebui să știe că firma multor colegii naționale e construită 90% pe meditații intensive. Sunt licee cu pretenții mai puține unde se face școală mai multă, pentru că profesorii știu că nu se pot baza pe meditațiile plătite de părinți.
Eu înțeleg că "România educată" este viziunea unui fost profesor care a făcut 6 case din meditații (impozitate?), dar acest blestem nu trebuie să distrugă și alte generații.
Ironia sorții face ca dl ministru să emită această capodoperă legislativă tocmai în momentul în care iese la suprafață că ministerul și inspectoratele nu au fost în stare să numere câte locuri sunt necesare în licee pentru absolvenții de clasa a VIII-a.
După repartizare, au rămas 4.993 de locuri libere și 6.853 de copii nerepartizați. Deci 1.860 de absolvenți ai clasei a VIII-a nu au fost luați în calcul. O mostră de cutremurătoare incompetență cu morgă.
Acești specialiști pun în operă „România educată" a marelui meditator.