Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a prezentat joi, într-o conferinţă de presă, rezultatele finale la Evaluarea Naţională de anul acesta. După contestații, 82,4% dintre elevi au luat cel puțin media 5. Diferenţa faţă de rezultatele iniţiale este infimă, de doar 0,1%.
Practic, după contestații, numărul elevilor cu media generală peste 5 a crescut cu 135.
Cîmpeanu a anunţat că sunt cu aproape 28 de mii de elevi cu medii peste 5 mai mulți decât anul trecut.
Ca urmare a contestaţiilor, a crescut şi numărul elevilor cu media generală 10: Sunt 16 în plus şi un total de 237.
Au fost înregistrate 21.854 de constestaţii, mai multe decât anul trecut. „Practic, 7,12% din numărul total de lucrări au făcut obiectul unor contestaţii”. „O precizare extrem de importantă, 74% dintre notele contestate s-au finalizat cu diferenţe mai mici de 0,5 puncte”, a mai spus Cîmpeanu.
Cine plăteşte pentru greşelile uriaşe?
Există însă şi cazuri extraordinare, unde diferenţa a fost foarte mare între notele acordate.
Un elev din Bihor a primit iniţial 2,80 la română, iar în urma recorectării nota i-a crescut la 8,70. Ministrul a justificat diferența de 5,9 puncte printr-o "eroare de transcriere" din borderou. O altă diferență mare - de 3,75 de puncte - a fost în cazul unui elev din Prahova, tot la testul de română.
în total, au existat 17 lucrări cu note modificate cu o diferență de peste două puncte.
Întrebat ce riscă profesorii care au greşit atât de grav, ministrul Educației a evitat să dea un răspuns clar şi a spus doar că, pentru a nu mai apărea asemenea situații la corectarea lucrărilor, soluția este evaluarea digitalizată, așa cum s-a întâmplat acum în județul Dâmbovița.
"Cei care au greșit anul trecut anul acesta nu au mai făcut parte din comisiile de evaluare a lucrărilor. (...) Până la sancțiuni, trebuie să formăm profesorii", a spus Cîmpeanu.