Summit-ul european din 15-16 octombrie a avut iar pe agendă problema relației post-Brexit dintre UE și Regatul Unit doar pentru a constata, din nou, progresul insuficient al negocierilor.
Timpul presează, pentru că perioada de tranziție stabilită de cele două părți se termină la sfârșitul acestui an, ceea ce reduce spre zero speranța încheierii unei înțelegeri. Practic, negociatorii mai au două, maximum trei săptămâni pentru a finaliza un acord, având în vedere necesitatea ca acesta să fie ratificat de Parlamentul de la Londra și de cel European.
În concluziile Consiliului European este formulat clar imperativul ca toate statele membre și toate instituțiile UE să fie pregătite pentru scenariul lipsei unui acord cu Marea Britanie la 31 decembrie 2020.
Care sunt însă consecințele?
Primul și cel mai afectat domeniu este comerțul bilateral. În lipsa unui acord, de la 1 ianuarie 2021, se vor reintroduce controalele vamale complete cu birocrația aferentă, declarații vamale, controale fizice la frontieră și nevoia de a prezenta diferite certificate în funcție de natura bunurilor supuse controlului vamal.
Există o perioadă de șase luni în care controalele vor fi introduse treptat. Cu toate acestea, scenariile deja întocmite de guvernul britanic prevăd mii de camioane și cozi de zile întregi la intrările în Regatul Unit.
Tot de la 1 ianuarie 2021, se aplică taxe vamale în mod reciproc conform regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Primul domeniu afectat riscă să fie cel al produselor alimentare. Vom asista la creșteri de prețuri pe ambele piețe și, cu siguranță, anumiți exportatori vor trebui să țină cont de posibilitatea ca produsele pe care le tranzacționează să fie lovite de scumpiri care să le facă necompetitive.
Tot domeniului comercial îi aparține și problematica litigiilor comerciale care vor fi supuse și ele regulilor generale ale OMC. În mod normal, părțile ar putea conveni bilateral să reglementeze între ele litigiile comerciale, dar un asemenea acord separat pare improbabil atâta vreme cât Guvernul și Parlamentul britanic refuză să mai recunoască jurisdicția Curții de Justiție a UE în materia interpretării legislației Uniunii.
În strânsă legătură cu sectorul comercial merită menționat sectorul transporturilor atât cel de persoane, cât și de bunuri.
În privința transportului rutier, licențele europene ale transportatorilor britanici își pierd valabilitatea la sfârșitul anului curent. În lipsa unui acord bilateral, aceștia vor trebui să concureze pe piața europeană cu transportatorii turci, ucraineni și toți ceilalți din afara UE pentru a obține permise de transport care vor fi insuficiente ca număr și nu vor permite operațiuni de cabotaj.
Și aici există varianta acordurilor bilaterale dintre Marea Britanie și unele dintre guvernele europene. Dar un asemenea scenariu va crea un coșmar în domeniul și așa destul de tensionat al transporturilor rutiere de marfă.
În ceea ce privește transportul aerian de persoane, dar și de bunuri ne vom trezi într-o situație asemănătoare începând de la 1 ianuarie 2021, iar declarațiile de la Londra și Bruxelles cu privire la intenția de a asigura continuitate operatorilor aerieni după Brexit rămân doar atât, simple declarații.
În mod concret, continuitatea poate fi asigurată doar prin acordul dintre părți.
Merită amintit și sectorul sanitar. Lipsa unui acord comercial înseamnă și nesiguranța în domeniul comerțului cu medicamente. Conform regulilor OMC, medicamentele nu sunt supuse taxelor vamale, însă ele sunt supuse, pe orice piață, obținerii autorizației de comercializare.
Fără o recunoaștere reciprocă a standardelor de fabricație și testare în domeniul farmaceutic, vor apărea situații complexe, greu de soluționat. Așteptările negative ale companiilor din sector sunt arătate clar prin faptul că deja a început să apară fenomenul de stocare a unor medicamente de către operatorii britanici, mai ales a acelor produse în cazul cărora sunt prevăzute complicații cu privire la autorizarea de punere pe piață.
Lista dificultăților ce apar în lipsa unui acord poate continua cu sectorul pescuitului, cel a competiției loiale și al ajutoarelor de stat, cu cel al comerțului digital sau al roaming-ului și marea problemă a sectorului financiar.
Ce e important de ştiut pentru români
Nu știm nici cum se vor derula concret legăturile bilaterale în domeniul științei și cercetării sau în cel al popularului program Erasmus. Pot apărea și daune colaterale prin afectarea unor sectoare care, chiar dacă nu sunt parte a acordului care întârzie să se nască, vor depinde foarte mult de atmosfera generală dintre părți.
Mă gândesc la drepturile cetățenilor de a fi protejați reciproc, atât cetățenii europeni rezidenți în Regatul Unit, cât și britanicii din UE. Pentru cetățenii României care trăiesc, muncesc sau învață în Marea Britanie este important de reținut că termenul până la care pot solicita legal statutul de rezident britanic este iunie 2021.
Deja avocați și militanți pentru drepturile omului din Marea Britanie au semnalat ca sigură eventualitatea ca un număr mare dintre cei îndreptățiți să rateze acest termen, care, în opinia lor, ar trebui prelungit.
De asemenea, întreaga rețea complexă a drepturilor sociale (recunoașterea calificărilor profesionale, exportul pensiilor și drepturilor sociale) poate fi periclitată în situația în care relația de după 2020 va fi una încărcată de suspiciune, tensiuni și lipsă de încredere.
Pentru toate aceste motive, cred că ar fi mai bine ca minunea să se întâmple și în următoarele săptămâni să se încheie un acord, chiar și imperfect, dar care să asigure o relație de parteneriat între UE, statele ei membre și Regatul Unit.
Istoria noastră comună, economia, comerțul, finanțele și legăturile noastre sociale și culturale sunt toate argumente în favoarea unei relații viitoare de cooperare și nu de rivalitate.