- Putin folosește o schemă de-a lui Stalin pentru a crea competiție între generali, încercând să obțină victoria mult râvnită.
- Venirea lui Gherasimov pe front arată că operațiunile militare nu au nicio legătură cu așteptările Kremlinului.
- O astfel de decizie are implicații complexe, slăbind armata Rusiei, în loc s-o întărească.
- Mai mulți militari critică deciziile lui Putin și îi cer să dea ordin pentru declanșarea unui război total împotriva Ucrainei.
- Ofițerii superiori din Moscova susțin că Rusia se află în război cu NATO, iar aceasta ar fi cauza eșecului invaziei.
În urmă cu trei săptămâni, după dezastrul militar din jurul Kievului, Vladimir Putin l-a numit pe generalul Aleksandr Dvornikov, 60 de ani, comandat suprem al tuturor forțelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.
Timp de șase săptămâni, militarii Moscovei n-au avut un comandant unic, forțele se subordonau unui număr de generali, șefi de armate, care, cel mai probabil, raportau către Ministerul Apărării și lui Putin.
O serie de experți militari occidentali s-au arătat surprinși de faptul că Rusia a pornit o invazie fără să existe o autoritate care să coordoneze, monitorizeze și să ia decizii în legătură cu operațiunile militare.
Această situație a fost încă o dovadă a faptului că președintele Rusiei a crezut că războiul va dura o perioadă scurtă de timp, iar armata ucraineană nu va rezista asaltului.
Prea multe probleme pentru un singur general
Alexander Dvornikov este un ofițer superior, educat în perioada Uniunii Sovietice. Are o viziune simplă despre război, în care viața unui soldat nu valorează mai mult decât armele și muniția pe care le are asupra sa.
“Nimic nu-l oprește. E tributar vechii abordări sovietice și, apoi, ruse, conform căreia trebuie să ai suficiente forțe la dispoziție, iar acestea trebuie concentrate și folosite pentru a distruge inamicul”, l-a descris generalul Ihor Romanenco, fost comandant adjunct al Statului Major din Ucraina.
Dvornikov a preluat comanda armatei ruse după ce aceasta suferise o înfrângere umilitoare pe frontul de nord. A fost nevoit să refacă batalioanele, să le înarmeze, să le ridice moralul și să pregătească “marea ofensivă” de pe frontul de est.
Supranumit “măcelarul din Aleppo”, pentru cruzimea cu care i-a eliminat pe luptătorii sirieni ce încercau să răstoarne dictatura sângeroasă a dictatorului Bashar al-Assad, Dvornikov, în două săptămâni de când Moscova a anunțat un important asalt în regiunea Donbas, nu a reușit mare lucru.
“Operațiunile ofensive rusești în estul Ucrainei au făcut progrese minore în data de 28 aprilie. Forțele ruse atacă la sud-vest de Izium și, probabil, caută să ocolească apărarea ucraineană pe drumul către Sloviansk”, se arată în raportul zilnic publicat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Washington, SUA.
“Forțele ruse au continuat bombardamentele și atacurile minore de-a lungul liniei de contact în estul Ucrainei, dar nu și-au asigurat niciun câștig în ultimele 24 de ore. Întăriri suplimentare continuă să fie dislocate la Belgorod, Rusia, pentru a sprijini ofensiva din Izium”, precizează documentul citat.
Gherasimov, pe front. O decizie cu multe înțelesuri
Vladimir Putin e în căutarea unei victorii până în 9 mai, atunci când în Rusia se sărbătorește înfrângerea Germaniei naziste.
Generalul Valeri Gherasimov, 66 de ani, șeful Marelui Stat Major al Rusiei, a fost trimis pe front de Putin să conducă ofensiva din localitatea Izium (estul Ucrainei) pentru a încerca să ajungă în Sloviansk și să încercuiască defensiva ucraineană, arată publicația Defense Express, citând surse militare.
"... rușii cred că ofensiva în direcția Izium este pentru ei un fel de Stalingrad și Arcul Kursk în același timp. Prin urmare, Kremlinul a decis să centralizeze conducerea acestei operațiuni”, se arată în articolul publicat.
Ce arată trimiterea șefului de stat major Valeri Gherasimov, în iadul de la Izium:
- Putin e nemulțumit de activitatea lui Dvornikov.
- Există o relație tensionată între președintele Rusiei și armată.
3. Ofensiva pe frontul de est nu are nicio legătură cu așteptările Kremlinului.
4. Lui Putin îi e teamă de o nouă înfrângere asemănătoare cu cea din nord.
5. A apărut o criză de comandanți capabili la nivelul forțelor ruse, care să inspire încredere și să-i motiveze pe militari.
6. Putin nu vrea să piardă controlul operațiunilor militare, iar Dvornikov să devină prea puternic.
7. Gherasimov, văzut ca o soluție de urgență pentru a salva ofensiva din est.
Strategia lui Stalin
Mai mult decât atât, Vladimir Putin aplică strategia lui Stalin, cunoscută în istorie sub numele de “Cursa spre Berlin”. Atunci, doi mareșali sovietici - Georgi Zukov și Ivan Konev - și-au biciuit armatele pentru a ajunge primii în capitala unui Reich în prăbușire, scopul lui Stalin fiind acela de a ajunge acolo înaintea forțelor occidentale.
Cursa n-a avut nicio valoare militară, ci doar una politică, sângerosul dictator dorind să aibă o influență mai mare în negocierea sferelor de influență.
“ISW a evaluat anterior că numirea lui Dvornikov în funcția de comandant general în Ucraina nu va rezolva provocările de comandă și control ale Rusiei. Dacă este confirmată, numirea șefului marelui stat major la comanda operațiunilor tactice indică atât importanța acțiunii din Izium pentru operațiunile ruse din Ucraina, cât și ruperea lanțului de comandă al armatei Moscovei”, se arată în raportul publicat de Institutul pentru Studiul Războiului.
În data de 28 februarie, atunci când au apărut primele semne că “operațiunea specială” lansată de Kremlin asupra Ucrainei nu merge bine, generalul Gherasimov, alături de Serghei Șoigu, ministrul Apărării, au fost plasați la o masă lungă, departe de șeful statului, care a amenințat pentru prima dată cu folosirea armelor nucleare.
Valeri Gherasimov, înainte de declanșarea invaziei, era considerat de Putin un mare strateg, operațiunea de anexare a Peninsulei Crimeea din 2014, fiind considerată un succes al generalului.
Conflict deschis în cercul de putere al lui Putin
Dar în ultimele 60 de zile, situația s-a schimbat semnificativ. Există un conflict deschis între armată și FSB (fostul KGB). Militarii îi acuză pe agenții serviciului că au dat informații false despre forțele ucrainene, sistemul defensiv, despre arme și strategie, fiind luați prin surprindere de rezistența eficientă a Kievului.
“Armata Rusiei consideră că limitarea obiectivelor inițiale ale războiului a fost o eroare gravă. Susține că, acum, Rusia nu se luptă doar cu Ucraina, ci cu întregul NATO”, a scris jurnalistul rus Andrei Soldatov, specializat în monitorizarea și analizarea serviciilor secrete ale Moscovei.
“Ofițerii superiori au ajuns la concluzia că alianța occidentală luptă cu toată forța (prin furnizarea de armament din ce în ce mai sofisticat), în timp ce militarii ruși operează sub anumite constrângeri, precum interdicții la atacurile aeriene împotriva unor zone cheie ale infrastructurii Ucrainei. Pe scurt, armata cere un război total, inclusiv mobilizarea generală”, a explicat jurnalistul, într-un articol publicat de cotidianul Moscow Times.
Vladimir Putin e prins la mijloc între aceste tendințe și, pentru prima dată, deciziile lui au fost criticate de elita militară, conform informațiilor publicate de Andrei Soldatov.
Acesta anunță că pe grupurile închise de Telegram, se desfășoară dezbateri aprinse între ofițeri, iar unii dintre ei cer chiar folosirea armelor nucleare împotriva Ucrainei.