- Din 55 de rachete lansate de forțele ruse, 45 au fost doborâte de defensiva ucraineană, dar cele 10 care au scăpat au provocat pagube importante.
- Atacul asupra infrastructurii civile e o soluție extremă prin care Vladimir Putin încearcă să zdrobească solidaritatea din jurul lui Volodimir Zelenski și să provoace o criză politică.
- 80% dintre locuitorii Kiev-ului au rămas fără apă, iar peste 350.000 de apartamente din oraș nu au avut curent electric.
- Un oficial al Kievului a anunțat că fostul angajat al Rosatom, agenția de energie nucleară din Rusia, ajuns în apropierea lui Putin, a propus planul atacurilor de artilerie.
- Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA din Europa, preconizează eliberarea Ucrainei până în vara anului 2023.
Iaroslava Antipina anunță că e ora 11 și un sfert, noaptea, în Kiev, iar ea și-a început programul de spălat rufe. Nu le calcă pentru că autoritățile orașului le-au cerut să economisească energia și, rareori, mai folosește uscătorul de păr după ce se spală pe cap.
Luni, 31 octombrie, a fost o altă seară în care Rusia a atacat cu rachete și drone capitala Ucrainei. Iaroslava Antipina încearcă să se obișnuiască în noua realitate.
În dimineața zilei de marți, când pleca spre serviciu, Putin s-a gândit să transforme o activitate banală într-o provocare pentru Iaroslava.
„Alarmă antiaeriană. Deci nu pot traversa podul cu metroul și să ajung la birou. Dacă alerta nu durează prea mult, voi merge mai târziu la muncă. Aștept. Probabil, am nevoie de o ceașcă bună de cafea în vreme de război”, a scris tânăra, într-un mesaj pe Twitter.
Iaroslava Antipina a transformat suferința și stresul provocate de bombardamente și desele alarme aeriene într-un jurnal, intitulat „O cafea în vreme de război”, format din scurte texte și imagini în care descrie viața din Kiev.
În noaptea de luni spre marți, forțele Rusiei au lansat mai multe rachete care au vizat ținte de infrastructură pentru a produce pene de curent și pentru a distruge rețeaua de apă.
În Kiev, viața și moartea se țin de mână pe străzi
„Inamicul a atacat infrastructura militară și civilă cu 55 de rachete ghidate de aeronave, dintre care 45 au fost doborâte de defensiva noastră”, a anunțat Marele Stat Major din Ucraina, într-un comunicat, citat de publicația „Ukrainska Pravda”.
De peste două săptămâni, Kremlinul și-a schimbat strategia militară și, după o serie de înfrângeri umilitoare, a declanșat atacuri asupra centralelor electrice și a rețelelor de apă pentru a aduce întunericul, frigul și setea în marile orașe din Ucraina.
Atacul e o soluție extremă prin care Vladimir Putin încearcă să zdrobească solidaritatea din jurul lui Volodimir Zelenski, provocând o criză politică.
El speră ca oamenii, terorizați de bombardamente și slăbiți de lipsuri, să se revolte și astfel să apară o oportunitate pentru liderul rus pentru a schimba regimul politic de la Kiev.
„În prezent, Kievul este, cu siguranță, singurul mare oraș din Europa și, probabil, din lume, unde viața și moartea, pacea și războiul se plimbă împreună pe stradă, ținându-se de mână”, a scris Andrii Osadchuk într-un mesaj pe Twitter și nimeni nu-l poate contrazice.
Cine a propus distrugerea rețelelor de curent și de apă
80% dintre locuitorii Kiev-ului au rămas fără apă în urma atacurilor de luni seara, iar peste 350.000 de apartamente din oraș nu au avut curent electric, pentru că o centrală a fost avariată de o rachetă lansată de Rusia, a anunțat primarul Vitali Kliciko, într-o postare pe rețeaua socială Telegram, citată de CNN.
„Am pierdut un tren pentru că era plin. Prea mulți oameni au venit în gară, după ce s-a sfârșit alerta de raid aerian. Dar voi ajunge azi la birou. Chiar și pentru câteva ore. Ce viață aventuroasă am”, a scris Iaroslava Antipina, după ce a ieșit din adăpost.
Peste o treime din capacitatea de transport a energiei electrice a fost distrusă de atacurile Kremlinului până acum, a anunțat președintele Volodimir Zelenski în discursul său de luni seara.
El a promis că se face tot posibilul pentru a se relua furnizarea curentului și a apei, dar că oamenii trebuie să fie pregătiți pentru noi întreruperi.
Serghei Kirienko, prim-adjunct al șefului de cabinet al Președinției Federației Ruse, este „ideologul” care a promovat în Consiliul de Securitate de la Moscova strategia de distrugere a infrastructurii critice din Ucraina.
Oleksi Danilov, oficial al Kievului, a anunțat că fostul angajat al Rosatom, agenția de energie nucleară din Rusia, ajuns în apropierea lui Putin, a propus planul atacurilor de artilerie ca o răzbunare după avarierea Podului Kerci.
Presa din Ucraina susține că Serghei Kirienko e văzut ca un posibil candidat ce-l poate înlocui pe Putin.
87.000 de noi recruți ruși, trimiși pe front
După bombardamentele de luni, mai mulți lideri europeni au trimis mesaje de sprijin pentru Ucraina.
Emmanuel Macron, președintele Franței, l-a anunțat pe Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică, despre faptul că va face eforturi pentru a-i ajuta pe ucraineni să treacă iarna.
După o serie de înfrângeri usturătoare, cu probleme atât pe frontul de sud, cât și pe cel de est, Rusia dă semne că nu mai are multe speranțe într-o victorie pe front.
Nu se știe cât de conștienți sunt Serghei Șoigu și Vladimir Putin de acest fapt, dar ministrul Apărării a anunțat că a trimis pe front peste 87.000 de noi recruți, conform cotidianului american „Wall Street Journal”, după ce a fost adoptat decretul „mobilizării parțiale”.
E o cifră impresionantă dacă ne gândim că Rusia a început invazia din Ucraina cu 180.000 de militari. Asta înseamnă o împrospătare a trupelor cu peste jumătate din efective.
Oficialii ucraineni anunță că, de la începutul conflictului, 72.000 de militari ruși au murit în luptă. E o cifră pe care nicio instituție independentă din Occident nu o confirmă.
Se preconizează că războiul va ține până la jumătatea anului viitor
În luna august, William Burns, directorul CIA, spunea că peste 15.000 de militari ruși au murit în Ucraina și 60.000 au fost răniți, dar de atunci au avut loc două ofensive de succes ale forțelor din Ucraina, atât în sud cât și în est, care au provocat daune importante trupelor Moscovei.
Faptul că Serghei Șoigu s-a grăbit să anunțe că a trimis pe front peste 80.000 de noi recruți sugerează că acești militari au înlocuit pierderile suferite de Kremlin în timpul invaziei.
E puțin probabil ca soldații trimiși pe front după doar două săptămâni de instrucție să fie în stare să schimbe soarta războiului.
Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA din Europa, a spus că preconizează eliberarea Ucrainei până în vara anului 2023, conform agenției de presă Unian.
„Dar înainte de această dată, până la sfârșitul anului, forțele ucrainene vor împinge armata rusă înapoi, la linia unde se aflau în luna februarie. După aceea, vor începe să ia în considerare pașii necesari pentru a pregăti eliberarea Peninsulei Crimeea”, explică fostul general.
Pentru Europa urmează cea mai complicată iarnă de după cel de-Al Doilea Război Mondial.