În timp ce bugetul Franței pică în Parlament, Germania intră în noul an fără buget aprobat. Cele două guverne rămân fără bani, iar consecințele acestei situații se vor răsfrânge și asupra altor țări.
Cancelarul german Olaf Scholz și premierul francez Michel Barnier se confruntă în prezent cu probleme similare, ambii propunând politici pentru aplicarea cărora nu (mai) primesc bani de la Parlament. Marți seară, Adunarea Națională de la Paris a respins cu o largă majoritate prima parte a bugetului pentru 2025 referitoare la venituri.
Tabăra guvernamentală și deputații din Rassemblement National, formațiune populistă de dreapta, au picat proiectul de lege cu 392 la 192 de voturi. Acesta a fost rezultatul dezbaterii de două săptămâni în timpul căreia alianța de stânga, care reprezintă cel mai mare grup politic din Parlament, a remodelat în favoarea sa, cu amendamente, proiectul de lege al guvernului.
Incluse în proiect au fost un impozit pe avere pentru miliardari, un impozit pe super-dividendele marilor corporații, un impozit pe corporațiile multinaționale și impozite mai mari pentru companiile digitale, precum și o nouă taxă pe motocicletele deosebit de zgomotoase.
Cu toate acestea, taxele mai mari pe energia electrică și încălzirea cu gaz, prevăzute de guvern, au fost pur și simplu anulate.
Germania și Franța: cu sau fără buget?
Bugetul national, o reflexie în cifre o programului de guvernare, lipsește atât la Berlin, cât și la Paris.
În timp ce Michel Barnier, în pofida înfrângerii sale, mai poate spera la un buget în 2025, actualul guvern minoritar de la Berlin este complet neputincios. Doar cu noroc un buget rectificat pentru 2024 ar mai putea fi adoptat cu sprijinul opoziției creștin-democrate înainte de dizolvarea Bundestagului.
Un atare pas a devenit absolut necesar în condițiile în care Guvernul duce lipsă de bani anul acesta. Numai pentru controversata ”alocație cetățenească” sunt necesare cheltuieli suplimentare de 3,7 miliarde de euro, la care se adaugă peste 10 miliarde de euro pentru cererea suplimentară de promovare a energiilor regenerabile. Prin urmare, Guvernul trebuie să găsească banii până la sfârșitul anului. În caz contrar va fi nevoit să recurgă la o înghețare a bugetului.
Berlinul și Parisul se prezintă slăbite la Bruxelles și Washington
La 20 ianuarie, când Donald Trump se va instala la Casa Alba, Germania va avea Parlamentul dizolvat, în așteptarea alegerilor anticipate din 23 februarie. În funcție de rezultatul alegerilor, formarea unui guvern s-ar putea prelungi până în primăvară.
După dizolvarea Parlamentului de către președintele federal, Germania va avea în continuare un cancelar și miniștri, dar ei nu vor asigura decât interimatul. Or, în timpul fazei de tranziție, aceștia nu vor mai fi autorizați să ia decizii de anvergură pentru țară.
Abia noul guvern de la Berlin va putea să negocieze cu noua administrație Trump sau să promoveze decizii la nivelul UE. Pentru Germania, prăbușirea coaliției tripartite a lui Olaf Scholz ar putea fi de bun augur, de vreme ce impopulara alianță de la Berlin a fost considerată un partener dificil la Bruxelles în ultimii ani.
Cu ajutorul „votului german”, al abținerii, coaliția a evitat în mod repetat deciziile delicate din ultimii ani, între care cele două voturi privind normele UE asupra lanțurilor de aprovizionare și reglementările privind emisiile pentru camioane.
Datorii dramatice în Franța
Franța este reprezentată de președintele Emmanuel Macron pe scena de la Bruxelles, la summit-urile UE sau la Casa Albă, însă guvernul premierului Michel Barnier, din formațiunea conservatoare Les Républicains (LR), este decisiv pentru politica de zi cu zi din Consiliile de Miniștri ale UE.
Președintele Macron l-a numit pe politicianul LR în vârstă de 73 de ani după alegerile parlamentare anticipate din vară. Însă nici măcar împreună alianța prezidențială și LR nu au majoritate în Adunarea Națională.
Și asta nu e tot. După mai bine de două luni de mandat, partenerii nu au încă un program de guvernare asumat, iar cooperarea dintre partide este în mod regulat blocată.
Faptul că bugetul pentru 2025 a eșuat în Adunarea Națională i-ar putea fi, totuși, de folos prim-ministrului, în condițiile în care nu proiectul amendat va merge la a doua cameră a Parlamentului, ci proiectul inițial al Guvernului.
Tăierile din prestațiile sociale și din administrația publică - care totalizează economii de 60 de miliarde de euro pentru exercițiul bugetar 2025 - vor fi probabil mai ușor de acceptat în Senatul conservator (unde necesitatea austerității este mai puțin controversată) decât în Adunarea Națională.
În iunie, Comisia Europeană a inițiat o procedură de deficit excesiv împotriva Franței din cauza gradului ridicat de îndatorare al acesteia. Agențiile de rating sunt și ele atente această țară, a cărei situație bugetară este realmente dramatică, din cauza deficitului de șase procente din PIB în acest an și a muntelui de datorii care se ridică la 113% din PIB.
Ce se poate schimba
Soarta omologului său francez ar putea fi decisă la scurt timp după ce cancelarul Olaf Scholz se va confrunta cu votul de încredere în Bundestag la 16 decembrie. Potrivit calendarului actual, bugetul francez pentru 2025 ar trebui să părăsească comitetul mixt de evaluare al celor două camere ale Parlamentului în ultima săptămână înainte de Crăciun, iar apoi Adunarea Națională să ia decizia finală.
Dată fiind amenințarea unei înfrângeri, este posibil ca guvernul francez să recurgă la un articol constituțional special în încercarea de a adopta bugetul fără un vot final. Dacă Guvernul recurge la articolul 49, Opoziția are la dispoziție 24 de ore pentru a depune o moțiune de cenzură. Dacă aceasta este susținută de o majoritate, Guvernul ar trebui să demisioneze, iar proiectul de buget ar eșua.
Politica la foc mic
În cazul materializării acestor scenarii, cele mai mari două economii ale UE ar fi paralizate din punct de vedere politic – cu un buget gestionat provizoriu tocmai într-un an decisiv.
În ambele țări, această gestionare bugetară se limitează la obligațiile prevăzute de lege și la cele existente și este destinată să protejeze funcțiile de bază ale statului. Astfel, salariile, pensiile și beneficiile sociale sunt finanțate, însă proiectele politice rămân înghețate.
Cancelarul federal Olaf Scholz și omologul francez Michel Barnier se vor întâlni la Berlin săptămâna viitoare.
Este posibil ca întâlnirea să fie una de rămas-bun, dar acest lucru nu depinde de ei.
Andreas Noll