George Simion a reușit să preia narativul acestui început de campanie și să seteze agenda. Având în vedere diferența foarte mare de scor din primul tur și obiectivele celor doi sunt diferite.
Nicușor Dan are nevoie de o mare mobilizare, îi mai trebuie 3,5 milioane de voturi până la minimum de 5,5 cu care poate fi câștigată președinția. Cum este deja clar, nu îi ajunge ce poate lua din alegătorii care au avut opțiuni pe 4 mai, ci trebuie să aducă electorat nou. Pentru asta trebuie să creeze emoție, să aibă mesaje variate pentru zonele care i-au fost inaccesibile, atât categorii de vârstă, cat și sociale.
Cu grijă mare, însă, pentru că orice radicalizare generează radicalizare, iar mobilizarea de o parte atrage mobilizare și în partea cealaltă.
Susținerea celor două partide din arcul guvernamental, PNL și UDMR, îi știrbesc lui ND din predicatul antistem. La fel faptul ca este nevoit să asume pentru viitor o coaliție aproape similară cu aceea împotriva căreia s-a votat masiv și care este asociată cu sistemul.
În oglindă, Simion are nevoie de mult mai puține voturi până la aceeași limită, 1,5 milioane.
Electoratul PSD, care în decembrie totaliza 2,2 milioane, i-ar ajunge și este de prevăzut că îl va prefera majoritar. După cum nu trebuie ignorat că aura învingătorului categoric din primul tur îi va aduce cel mai probabil un bonus.
În aceste condiții, cea mai mare grijă a lui Simion este să nu dea motive de mobilizare electoratului care îi poate fi potrivnic.
Ce l-ar putea mobiliza la vot? În principiu frica, de ieșirea din UE, de izolare, de prăbușirea economiei, de haos. Cu alte cuvinte, Simion trebuie să se asigure că nu se bate singur, ca Ponta în 2014.
Dacă stătea în turnul de fildeș al rețelelor de socializare și al televiziunii sale de propagandă, Simion își menținea cald electoratul, dar rămânea un mister periculos pentru restul. Iar misterul alimentează frica.
De aceea, aparent surprinzător, a ieșit din bârlogul primului tur, acceptă interviuri în zone deloc confortabile, dezbateri cu sindicatele, propune dezbateri.
Mesajul este atent calculat să țintească potențialele temeri ale alegătorilor și ale mediului de afaceri. Nu sunt bau-bau, nu vreau să fac lucruri rele. Nu vă scot din UE, doar sunt vicepreședinte al unui mare partid european, al dnei Meloni.
Nu vreau să dărâm bugetul, dimpotrivă mă gândesc la restructurări și nu ezit să vorbesc despre măsuri impopulare.
Nu înțeleg fericirea celor au crezut că declarația privind reducerea numărului de bugetari este “un porumbel” care-l va costa. Nu cumva este ceea ce vor să audă cei mai mulți dintre români, fie cei care trag din greu în mediul privat, în țară sau în diaspora, fie bugetarii care duc greul și văd în jur clientelă mai bine plătită și incompetentă?
Sigur că este o inepție sa arunci o cifră din burtă. De ce 500 de mii și nu 600 de mii? Sau 300 de mii? Nu poți vorbi despre o restructurare indiferent de domeniu fără să calculezi corect de unde tai și unde trebuie să adaugi. O cifră în sine este doar un populism. Dar el vine pe un tărâm fertil de demonizare a bugetarilor de la care nu s-au abținut în primul rând cei care acum sunt în opoziție cu Simion.
Este dificil ca după ce ai atacat la baionetă sistemul bugetar clientelar, despre omul slab și omul gras, despre câte angajări au fost făcute. Și apoi să plângi de milă concediaților.
O zi întreagă nu s-a vorbit decât despre această declarație a lui Simion, a făcut agenda și s-a propagat în presa externă, Bloomberg compară planul lui Simion cu al liderului argentinian Milei și îl cataloghează drept MAGA. Este fix ce vrea, a luat și el drujba lui Musk în mână, într-o țară furioasă.
Cele mai fanteziste promisiuni, precum aceea cu casele, au fost trimise într-un registru derizoriu.
Iar declarațiile privind Rusia și Ucraina au fost destul de tranșante.
Nici în privința lui Georgescu, Simion nu a fost radical. A rămas într-o ambiguitate care îi dă loc de întors la o adică.
Există riscul ca astfel să piardă din radicalii săi? Nu substanțial. Electoratul deja fidelizat e greu să dispară, nu mai aude și nu mai vede nimic, este foarte aproape de fanatizare, cel puțin nu cât timp mașinăriile de propagandă ale extremiștilor îl țin cald.
Întrebarea cea mare este cât de credibile sunt toate aceste asigurări. Este credibil semnalul dlui Simion că se va meloniza, cum ar veni?
În ceea ce-l privește pe dl Simion nimic nu e credibil de fapt. Tocmai pentru că omul este apt să declare în aceeași zi două lucruri diametral opuse în două locuri, în funcție de audiența căreia i se adresează. Da, este posibil să se melonizeze, pentru că altfel falimentul de țara e inevitabil, după cum este posibil să se radicalizeze total, să forțeze anticipatele și un parlament dominat de extremiști.
Prea mult timp dl Simion și-a cultivat imaginea radicală și golănească pentru a fi credibil acum când încearcă să proiecteze un lider rațional și moderat.
Dar faptul ca nu îl credem e suficient pentru o mobilizare masivă? Una este să nu convingă pentru a obține votul, alta e să sperie atât de tare încât să împingă votul în traista oponentului.
Și deocamdată Simion nu a alimentat spaimele legate de el. Și, cel mai important, face agenda în fața unui Nicușor Dan blocat într-un mesaj pentru care Simion are deocamdată soluție.
Dacă cineva își imaginează că lozinci, etichetări, generalități și povești lăcrimoase sunt suficiente în fața avansului și strategiei lui Simion, se îndreaptă spre un eșec epic.
Nicușor Dan are nevoie să iasă din zona de confort și mesaje seci, să proiecteze un lider, idei, forță. Ideea că alții pot câștiga alegerile pentru el cu povești pe Facebook și Tik Tok e falsă.
O spun din nou, Nicușor Dan are nevoie să facă priză cu agenda cetățeanului și să preia agenda.
Să fie Simion obligat să răspundă și presa să dezbată soluțiile sale.
Nu mai interesează pe absolut nimeni la Vaslui, Slatina sau Constanța care e ratingul Bucureștiului. La mine în sat nu știu câți înțeleg exact ce e acela rating și în satul vecin.
La populismele lui Simion nu răspunzi moale, tehnic cu generalități. Ci cu variante viabile care să le arunce în derizoriu. Cine nu înțelege asta nu înțelege, mă tem, nimic.