Nota de plată - protestele de pandemie

Florina Presadă
activist civic și politician
Florina Presadă are în spate zece ani de activism civic și patru ani ca politician. În perioada 2016 - 2020, a fost al doilea cel mai activ senator din România. Absolventă de Științe Politice la Universitatea București, a promovat reforme în domeniul electoral și administrativ, și a propus mai multe măsuri vizând egalitatea de gen. A rămas o voce critică în peisajul politic românesc și se implică în continuare în susținerea reformelor necesare transformării României într-un stat modern și incluziv pentru toți cetățenii săi.

Protestele din ultimele zile au fost prilejul pentru bula din care fac parte să cunoască o altă categorie de protestatari decât cea cu care era obișnuită.

Dacă în 2017 și 2018 bula cu simpatii USRPLUS/PNL saluta implicarea civică a tinerilor frumoși și liberi, civilizați, școliți, cu venituri peste medie, de data aceasta bula încearcă să înțeleagă cine sunt cei care tulbură liniștea nopții în marile orașe din țară.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Nu contenesc paralelele între protestele din 2017/2018 și cele de acum. Nu de puține ori, concluzia bulei este că protestele noastre erau altfel, făceam curățenie după protest, noi eram civilizați, aveam o cauză dreaptă.

Ba mai mult, aud din ce în ce mai des, tot dinspre această bulă, sintagma proteste neautorizate, aceeași vehiculată acum câțiva ani de către PSD împotriva protestelor pro-justiție (o sintagmă care nu e susținută de realitatea juridică, între noi fie vorba, și oricum, ce fel de protest ar mai fi acela cu învoire de la stăpânire?).

Ceea ce experimentăm acum sunt protestele unor oameni ignorați de Putere în mod consecvent, care pur și simplu vor să își exprime frustrările și nemulțumirea față de unele măsuri adoptate de Guvern de anul trecut încoace pentru gestionarea efectelor pandemiei, susținuți de activiști din mișcările politice de extremă dreapta.

În contra-reacție, membrii partidelor de la Putere au etichetat protestatarii ca fiind iresponsabili, așa cum au procedat și în decembrie 2020 cu susținătorii AUR, pe care i-au catalogat drept populiști, liniștindu-se cu gândul că ascensiunea AUR este un accident, iar AUR un partid care va dispărea precum PP-DD.

Numai că lucrurile nu sunt deloc atât de simple, iar ascensiunea AUR și protestele din ultimele zile confirmă acest lucru.

Analizele sociologice asupra alegătorilor AUR ne arată că aceștia sunt, în principal, tineri, oameni cu un nivel de educație scăzut (cel mult studii liceale și post-liceale), cu venituri modice, distribuiți în mod relativ egal între urban și rural.

De asemenea, cei care mărșăluiesc pe străzi în ultimele nopți sunt tineri, numai că nu seamănă cu cei care au manifestat împotriva adoptării OUG13/2017, așa cum au constatat mulți, cu uimire, în decembrie 2020, că tinerii nu au mai votat USRPLUS.

Pe scurt, avem de-a face cu marii perdanți ai pandemiei și ai guvernărilor din ultimii 10 – 15 ani, care la nivel politic și-au găsit reprezentare în AUR și care au devenit vizibili în spațiul public la aceste proteste.

Restricțiile impuse pentru a combate pandemia au lovit dur într-o categorie de oameni care nu se regăsește printre destinatarii politicilor guvernamentale de sprijin economic și financiar adoptate în ultimul an. Sunt cei care nu beneficiau de contracte de muncă și pentru care angajatorii nu au putut solicita vreun ajutor sau indemnizație de șomaj tehnic, mulți tineri care lucrau în industria HoReCa, una dintre cele mai afectate de pandemia cu noul coronavirus.

În plus, observăm în ultimele luni un nou val de disponibilizări care nu pare să fie luat în calcul de către autorități. În cercul meu de apropiați, mici afaceri HoReCa se închid pentru că ajutorul guvernamental promis anul trecut nu a mai venit, iar angajații au fost, după un an de zbateri, trimiși acasă, pentru că toate resursele disponibile vor fi direcționate către plata ratelor la bănci.

Cei care ies acum în stradă sunt majoritar acei tineri NEETs, un acronim al sintagmei not in education, employment or training, despre care citim ocazional și pe care nu-i vede nimeni.

Oficial, vorbim despre cetățeni cu vârsta între 16 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, o categorie de oameni ale căror familii au trecut deja printr-o criză economică – cea din 2010.

De multe ori, sunt acei tineri pe care școala românească i-a pierdut pe drum, înainte sau la momentul examenului de Bacalaureat.

În contextul pandemiei, acestora li se adaugă cei care lucrau în general la negru în țări din vestul UE și care au fost nevoiți să se întoarcă acasă pentru că acolo le-au dispărut slujbele și-așa precare și incerte.

România a fost printre campioanele Europei în ceea ce privește procentul tinerilor NEETs, dar diferența față de anii anteriori și momentul prezent este că pe fondul măsurilor anti-pandemie, aceștia și-au văzut mobilitatea îngrădită, accesul la educație al fraților și surorilor limitat și au trebuit să suporte restricții suplimentare.

Ceea ce uimește în plus la acești tineri este aderența lor la un discurs conservator, naționalist și xenofob. Dar dacă ne gândim că timp de decenii partidele care s-au succedat la putere au ignorat nevoile acestor oameni, ba chiar au cochetat ele însele cu idei din acest registru și le-au legitimat în spațiul public, n-ar trebui să ne mirăm că revoltații pandemiei au avut nevoie să găsească niște țapi ispășitori în forțele globalizatoare și cotropitoare din punct de vedere cultural.

PNL-ului i-a venit nota de plată pentru susținerea Coaliției pentru Familie, iar USRPLUS-ului, proaspăt ajuns la putere, pentru lipsa de viziune în ceea ce privește această categorie de cetățeni.

PSD nu e mai puțin responsabil, alimentând și el un astfel de discurs, numai că acum nu e la guvernare. PSD a avut frâiele guvernării o bună perioadă de timp, dar nu s-a remarcat niciodată prin politici sociale coerente și gândite pentru diversele categorii sociale vulnerabile.

Dimpotrivă, PSD a guvernat populist, mizând pe câștiguri electorale facile, de unde și retorica pro-CpF și instrumentalizarea politică a referendumului acesteia de către PSD.

Curtarea acerbă a AUR de către PSD se explică nu numai prin faptul că PSD nu și-a asumat niciodată în România valorile social-democrației, ci și prin oportunismul de care a dat dovadă la nivel de principii politice de-a lungul timpului la nivel național.

Or, în acest moment, PSD are nevoie de AUR pentru a face o opoziție eficientă, așa că dl Ciolacu uită că a promis un PSD pro-european.

Peste toate aceste cauze sistemice, s-au suprapus recent discursurile guvernamentale împotriva celor care nu vor să muncească. Poate că mesajul cel mai important al ultimelor zile este că nu poți guverna doar pentru cei care te-au votat fără să plătești politic. Este ceea ce a pățit chiar PSD, chiar dacă într-un registru economic și social diferit.

Ar fi prea simplist să punem protestele doar pe seama bâlbelor actualului Guvern în gestionarea pandemiei. E adevărat că pe finalul săptămânii trecute chiar și cei mai informați dintre cetățeni au avut dificultăți în a înțelege ce e cu rata de incidență, care sunt măsurile menite să permită gestionarea valului 3 al pandemiei și de ce au fost ele adoptate, dar acest lucru nu e suficient pentru a alimenta nemulțumirea manifestată în piețele marilor orașe în ultimele nopți.

Valul recent de proteste s-a născut din ignorarea istorică a unor nevoi existente la nivelul societății pe care nici actualul Guvern nu pare dispus să le înțeleagă.

Dacă singurul ecou politic pe care îl găsesc protestatarii la nivelul Puterii este că sunt iresponsabili și egoiști, atunci să nu ne mire că AUR găsește aici un spațiu considerabil de manevră politică, cu tot arsenalul retoricii naționaliste și negaționiste.

Reformiștii de la Putere de azi par dispuși să opereze o reformă cu câștiguri vizibile doar pentru diferitele găști de partid și structuri de putere din Stat – vezi politizarea funcțiilor de prefect, imunitatea acordată magistraților după desființarea SIIJ – mai degrabă decât să direcționeze resurse acolo unde e cea mai mare nevoie de ele: ajutoare financiare chiar și pentru NEETs sau zilieri, ajutoare pentru locuire chiar și pentru cei fără venituri, investiții în programe de formare profesională care să livreze competențe necesare pentru o economie transformată de progresul tehnologic și de pandemie.

Anul trecut, în timp ce toate partidele parlamentare își făceau campanie electorală numai printre susținătorii care le aprobau discursurile motivate de un vizibil ascendent moral asupra celor care nu le susțineau, AUR reușea să ajungă la cei care nu beneficiaseră vreodată de vreun ajutor sau semn de atenție din partea Puterii politice.

Astăzi, reprezentanții Puterii arată acuzator cu degetul înspre cei care ies în stradă în afara programului prescris de autorități, în timp ce chiar ei încalcă măsurile dintre cele mai elementare pentru gestionarea pandemiei.

După Voiculescu, și Turcan a fost surprinsă fără mască de protecție. Cum se justifică ministrul Muncii

Cui prodest?

Iubește România cu ochii deschiși!