Unul dintre cele mai importante turnee de șah a avut loc la București, săptămâna trecută. Prima mutare simbolică a competiției a făcut-o marele maestru Garry Kasparov, ocazie de intervievare a marelui campion în legătură cu multiple subiecte. Menționarea confruntării cu Deep Blue din 1997 a fost prilejul unei îndreptățite păreri, nu a învinsului lezat în orgoliul propriu, ci a omului lucid, deschis la ce urmează și dispus să vorbească despre relația dintre oameni și inteligența artificială (AI).
Mașini versus oameni. Este acesta viitorul?
Nu trebuie să ne simțim insultați că “inteligența din silicon” poate domina jocul de șah. Recunoscut drept mijloc care probează foarte bine capacitatea cognitivă a jucătorilor, jocul de șah are un număr limitat matematic de mutări la puterea 46, a spus campionul.
Prin capacitatea de calcul extrem de rapidă, inteligența artificială are măcar un ascendent de viteză, dacă nu unul de acuratețe. Cu alte cuvinte, dacă nu fac mai puține greșeli, mașinile (computerele) dau măcar rezultatul mai rapid.
În loc să intrăm într-o competiție cu mari șanse să fie pierdută, mai bine folosim această oportunitate ca să îmbunătățim cunoașterea umană. Prin urmare, pentru a nu avea un viitor care să confrunte oamenii cu mașinile, este important să înțelegem cum să valorificăm, fără să intrăm în competiție, această putere superioară de calcul a computerelor.
AI, noul coleg la locul de muncă
În multe locuri de muncă alocate oamenilor, inteligența artificială ajută diagnosticarea bolilor, traducerea limbilor străine, oferirea de servicii clienților. O sarcină care consumă o oră cu ajutorul minții umane, folosind puterea de procesare a inteligenței artificiale poate reduce la minute sau secunde timpul necesar îndeplinirii acesteia.
Nu vreau să pară că anunț apusul epocii bazate pe inteligența umană. Și inteligenței artificiale îi este necesară o perioadă de instruire, iar acest proces se face prin contact cu inteligența umană. În timp ce AI va modifică radical modul în care se lucrează și cine o face, impactul mai mare al tehnologiei va fi în completarea și creșterea capacităților umane, nu înlocuirea acestora. Niciodată instrumentele digitale nu au fost atât de receptive față de noi. Nici noi față de instrumentele noastre.
Abilități complementare și sinergie
Într-o cercetare a Universității Harvard, care a implicat 1.500 de companii, s-a constatat că firmele obțin cele mai semnificative îmbunătățiri ale performanței atunci când oamenii și mașinile lucrează împreună. Prin intermediul unei astfel de colaborări, oamenii și AI își sporesc în mod activ punctele forte complementare: capacitatea de luare a deciziilor, munca în echipă și creativitatea pe de o parte, dar și viteza, scalabilitatea și capacitățile de analiză pe de altă parte.
Ceea ce le vine în mod natural oamenilor – de exemplu, o glumă sau o circumstanțială menționare a unei realități acceptate, străină de alte conotații – poate fi un conținut dificil de interpretat corect pentru mașini.
De exemplu, un cont de YouTube, care promova tocmai șahul, a fost închis de Google deoarece limbajul de tipul “ albul atacă negrul” a fost indexat și considerat rasist. Cu alte cuvinte ceea ce este simplu pentru mașini (analizagigabytes-ilor de date) rămâne practic imposibil pentru oameni și viceversa. Iată de ce companiile au nevoie de ambele tipuri de abilități.
Colaborare, nu competiție
Pentru a valorifica din plin acest parteneriat, companiile trebuie să înțeleagă modul în care oamenii pot augmenta cel mai eficient mașinile, dar și modul în care mașinile pot îmbunătăți ceea ce oamenii fac cel mai bine.
Refacerea design-ului proceselor de afaceri pentru a sprijini acest parteneriat va conta foarte mult. Conform datelor studiului Valoria Barometrul Digitalizării, 40% dintre companiile din România spun că nu o strategie care să includă AI chiar dacă și-ar dori, 33% spun că nu au și nu cred că au nevoie de una, în timp ce 21% spun că au o astfel de strategie dar încă nu au început s-o implementeze și doar 6% spun că au o strategie care include AI în capabilitățile de business ale companiei.
Adoptarea AI ține și de etapa de maturitate în care se găsesc companiile din România. Potrivit aceluiași studiu,52% din companiile din România sunt tradiționaliste sau începătoare în ce privește digitalizarea.
Companiile pot să realizeze acest lucru și să pună în acțiune puterea inteligenței colaborative dacă:
- Oamenii antrenează algoritmii de învățare ai inteligenței artificiale pentru a îndeplini anumite sarcini, să explice rezultatele acelor sarcini și să susțină utilizarea responsabilă a mașinilor/utilajelor/roboților.
- Mașinile susțin oamenii să-și antreneze abilitățile în trei feluri: putere cognitivă, interacțiune cu clienții și extinderea capacităților fizice.
Citeşte alte articole scrise de Constantin Măgdălina
Despre Constantin Măgdălina
Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 9 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate.
Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor.
Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business.
În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România.
Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.