Președintele Franței a ridicat miza conflictului din Ucraina și, printr-o mișcare surpriză, pentru prima dată de la începutul invaziei, Occidentul a reușit să pună presiune pe Rusia.
La sfârșitul săptămânii trecute, 25 de șefi de state și de guverne din Europa s-au reunit la Paris pentru a discuta despre găsirea unor soluții comune, pentru a ajuta forțele ucrainene să facă față atacurilor frecvente și intense de pe front.
Pe lângă crearea unei alianțe pentru a realiza transferul rachetelor cu rază lungă de acțiune către Kiev, arme ce sunt necesare pentru a opri avansul rușilor pe frontul de est, se încearcă și rezolvarea crizei de proiectile pentru artilerie.
În plus, într-un mod neașteptat și neanunțat de nimic, cei 25 de lideri europeni au abordat și subiecte mai sensibile, cum ar fi trimiterea de trupe NATO pe teritoriul Ucrainei.
„Nu a existat astăzi un consens în ce privește trimiterea, în mod oficial, de trupe pe teren. Dar, în ceea ce privește opțiunile pe care le avem pentru viitor, nimic nu poate fi exclus”, a declarat Emmanuel Macron, organizatorul conferinței.
Peskov: Un război cu NATO, inevitabil
Poziția exprimată de președintele Franței a fost un șoc pentru Kremlin, care s-a grăbit să reacționeze.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a spus că, în cazul în care militarii europeni ajung în Ucraina, „atunci un război Rusia - NATO va fi inevitabil”.
Declarația lui Macron nu a fost susținută de reprezentanții statelor europene. Germania, Italia și Marea Britanie au spus că nu vor trimite trupe și că e prematur să se poarte astfel de discuții.
Inclusiv președintele Joe Biden a reacționat, anunțând că: „Drumul spre victorie al Ucrainei constă în acordarea de ajutor militar pentru ca militarii acestei țări să aibă armele și muniția necesară pentru a se apăra. SUA nu iau în considerare să trimită militari americani în Ucraina”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
Dar în acest cor al distanțării față de propunerea franceză, Olanda a fost prima țară care a avut o reacție nuanțată.
„O astfel de discuție nu e încă oportună. Cred că trebuie să păstrăm toate opțiunile deschise pentru a vedea cum putem sprijini cel mai bine Ucraina”, a declarat generalul Onno Eichelsheim, comandantul armatei olandeze.
Trimiterea de trupe, o posibilitate
Delimitările, tăcerile sau nuanțările din pozițiile oficiale nu au făcut decât să ridice miza discuției și s-o transforme într-o dezbatere internațională.
După intervenția lui Macron, posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina va fi luată în calcul de fiecare țară membră NATO, inclusiv la nivelul conducerii alianței.
Va fi discutată în întâlniri diplomatice, la diverse nivele, vor exista reacții ale opiniei publice din statele democratice și, în funcție de desfășurarea conflictului, va rămâne o posibilitate, exact cum a spus președintele Franței.
Nu se va întâmpla nimic peste noapte, dar „vom face tot ce este necesar pentru ca Rusia să nu poată câștiga războiul”, a subliniat Emmanuel Macron, la sfârșitul conferinței.
A existat un consens în ce privește acest deziderat, iar liderii statelor europene știu clar că, în situația în care Rusia va ocupa Ucraina, nicio țară de pe continent nu va mai fi în siguranță.
Armata europeană și ezitantul Olaf Scholz
În umbra acestei conferințe s-a desfășurat și o confruntare diplomatică între Franța și Germania.
Parisul a mărit miza în ce privește susținerea forțelor Kievului pentru a-și păstra ascendentul în fața „ezitantului” Olaf Scholz, care nu a reușit să formuleze o politică limpede în ce privește Ucraina, apelând la o susținere condiționată, care să nu creeze premisele escaladării conflictului.
Emmanuel Macron s-a arătat, în repetate rânduri, adeptul realizării unei forțe militare europene, autonome de NATO și de SUA, care să fie sub tutela Uniunii.
Argumentul său principal a fost de această dată posibilitatea ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă și, din nou, să pună în pericol NATO și să ajute Rusiei.
Dar crearea unui sistem militar-defensiv european nu e o treabă ușoară, în situația în care multe state, inclusiv Franța, se chinuie să aloce 2% din bugetul național (PIB) pentru apărare.
O nouă structură militară, pe lângă slăbirea celor existente, ar însemna alocarea unor sume importante, în condițiile în care, la nivelul continentului, sunt probleme majore cu industria de apărare - nu reușește încă să depășească producția de proiectile din Rusia.
Proiectul propus de Franța, deși seducător pentru mulți, nu are o mare susținere și niciun stat membru NATO nu e pregătit să renunțe la ajutorul și protecția dată de forța militară a SUA, cea mai dezvoltată din întreaga lume.
România nu s-a evidențiat prin nimic la conferința de la Paris, Klaus Iohannis a anunțat că susține „unitatea și acțiuni coordonate la nivelul Uniunii Europene și al NATO, care continuă să fie esențiale”.
Cu alte cuvinte, țara noastră e împotriva proiectului creării unei forțe militare europene.
Cel mai mare sprijin diplomatic pentru Ucraina
Discuția despre posibilitatea ca NATO să trimită trupe în Ucraina are și o altă conotație, aceea de a oferi asigurări suplimentare Kievului că statele membre rămân alături și nu vor renunța la susținere chiar dacă, în acest moment, ajutorul militar s-a împotmolit, din cauza unui an electoral complicat atât în Europa, cât și în America.
Posibilitatea pusă pe masă de Emmanuel Macron vine în sprijinul lui Zelenski care acasă trebuie să treacă o lege a recrutării, pentru a mări numărul de trupe disponibile și pentru a face față cererilor repetate de militari venite din partea conducerii armatei.
În lege e prevăzută coborârea vârstei de recrutare de la 27 de ani, cât e acum, la 25, modificarea însemnând un număr de 400.000 de noi încorporabili, o cifră care ar acoperi criza actuală de soldați.
În mare parte, discuția despre trimiterea de trupe NATO în Ucraina a fost un avertisment serios pentru Rusia, pe care Putin, de acum înainte, va fi obligat să-l ia în considerare.
Mai mult, punerea în dezbatere a acestui subiect, tabu până în urmă cu câteva zile, deschide calea aliaților pentru a acționa fără inhibiții pe toate celelalte planuri, de la antrenamentul militarilor ucraineni, a piloților, până la transferul de armament, proiectile, rachete cu rază lungă de acțiune, tancuri și avioane, fără dezbateri suplimentare, din moment ce una majoră e în desfășurare, cea a trimiterii de militari.