Piața valutară – cunoscută sub acronimul FX (foreign exchange) – revine în centrul atenției după o perioadă lungă de aparentă liniște.
După cum notează Financial Times, FX seems to be getting fun again, adică „piața valutară pare să devină din nou distractivă” – o formulare care sugerează reapariția tensiunilor, oportunităților și riscurilor care o făceau odinioară un teren preferat pentru speculatori și investitori. Iar România este, în aceste zile, unul dintre cele mai vizibile exemple ale revenirii volatilității valutare.
Într-o analiză publicată joi cu titlul Now the Romanian leu is kicking off as well, , Financial Times atrage atenția că leul românesc a spart bariera istorică de 5 lei pentru un euro, o limită psihologică și economică pe care Banca Națională a României (BNR) a apărat-o ani la rând, prin intervenții directe și indirecte în piață.
Marți, 7 mai, cursul a urcat brusc la 5,09 lei/euro, iar joi euro a trecut şi de 5,1.
De ce se prăbușește leul? Explozia politică și pariurile pe schimbare
Cauza imediată a declinului nu este economică, ci politică.
FT subliniază că „situația politică explozivă” din România a declanșat reacții nervoase pe piețele valutare.
În prim-plan: George Simion, liderul partidului AUR, perceput ca fiind naționalist, eurosceptic și apropiat MAGA, care pare favorit să câștige alegerile prezidențiale din 18 mai în fața unui contracandidat pro-UE și pro-NATO, Nicușor Dan.
Această incertitudine privind orientarea viitoare a României în plan politic și geopolitic a stârnit neliniște în rândul investitorilor și a contribuit la valul de vânzare de lei.
Totuși, deprecierea leului nu este un fenomen strict de moment. Moneda națională se depreciază lent, dar constant, de aproape două decenii. În ultimii ani, însă, BNR a intervenit sistematic pentru a împiedica trecerea peste pragul de 5 lei/euro – un prag considerat crucial pentru încrederea în economie și pentru controlul inflației.
Acum, se pare că această strategie a fost abandonată – sau cel puțin relaxată semnificativ.
JPMorgan: Speculațiile accelerează, iar BNR lasă piața să se „reajusteze”
Analiștii JPMorgan, citați de Financial Times, afirmă că deprecierea bruscă din ultimele zile a fost amplificată de o combinație de operațiuni de acoperire (hedging), cerere crescută de lichiditate în euro și poziții speculative care mizează pe un leu mai slab.
JPMorgan subliniază că BNR nu a părăsit complet piața, dar permite în mod intenționat o „ajustare decentă” a cursului, în ideea că fundamentele economice s-au schimbat ireversibil.
Cu alte cuvinte, deprecierea actuală este tolerată într-o anumită măsură pentru a reflecta realitatea economică.
Ținta: 5,25 lei/euro. Ce urmează?
Banca americană de investiții estimează că euro ar putea atinge 5,25 lei în perioada următoare.
La acest nivel, spun analiștii, este posibil ca BNR să revină mai ferm în piață pentru a combate speculatorii.
„Considerăm că BNR permite ajustarea cursului, reducând astfel nevoia de intervenții directe”, notează JPMorgan.
Istoric, BNR a recurs în crize anterioare – inclusiv în timpul crizei financiare din 2008 – la măsuri radicale, precum restricționarea accesului la leul românesc pentru investitorii din afara țării, în încercarea de a proteja moneda. O repetare a acestor tactici pare mai puțin probabilă acum, dar nu poate fi exclusă complet, avertizează analiștii.
- Ministrul Tanczos Barna avertizează că e posibilă o aterizare hard a economiei. „Depinde de pilot, depinde de cine conduce avionul”. Finanțele impun plata cu prioritate de pensii și salarii
- Economiștii avertizează: Ne poate aștepta un dezastru de proporții catastrofale. Nicio țară de pe lumea asta n-a avut ce promite Simion. Colaps total
- (Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare
Un nou capitol pentru piața valutară din România
Pentru investitori și pentru publicul larg, evoluția leului din aceste zile poate părea bruscă, dar vine după o lungă perioadă de control strict.
Momentul actual marchează posibila tranziție către o flotare mai liberă a monedei naționale, într-un context tensionat atât economic, cât și politic.
Pe termen scurt, efectele directe se vor vedea în scumpiri la produsele de import, presiuni asupra inflației și incertitudine pentru companii și populație. Pe termen lung, totul va depinde de reacția BNR, de rezultatul alegerilor și de încrederea investitorilor în direcția României.
„Fondurile speculative pariază din nou agresiv împotriva monedelor susținute artificial! Parcă trăim din nou anii ’90,” conchide FT, cu trimitere la anii când fondurile speculative au provocat crize valutare majore.
Piața valutară poate că a devenit din nou „distractivă” pentru unii, dar pentru români, această „distracție” vine la pachet cu multe riscuri.