În pericol să devină brelocul PSD, liberalii creează și lansează diverse scenarii fanteziste, care i-ar scăpa de deznodământul care îi așteaptă la finalul drumului pe care au intrat.
După scenariul prezidențialelor anticipate, ca urmare a plecării președintelui Iohannis în fruntea NATO, de care s-a ales praful, a venit rândul fanteziilor prin proasta înțelegere a ipotezei comasării alegerilor locale și parlamentare în 2024, relansată într-un interviu de fostul președinte liberal Valeriu Stoica.
”Dacă ar fi decalate, staful local al partidelor, după ce și-au atins obiectivele locale, nu se mai bate pentru obiectivele naționale, ceea ce nu e bine. Așa că, probabil le vor comasa”, a spus Valeriu Stoica.
În ce fel se poate face însă această comasare?
Varianta lansată în presa dinspre PNL a fost organizarea parlamentarelor în septembrie, când ar trebui organizate localele. De aici iluzia că tot Klaus Iohannis va desemna și viitorul premier.
Primul și cel mai important contraargument este că alegerile parlamentare nu pot fi aduse în septembrie. Art 63 din Constituție stabilește că Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitate de prelungire în anumite situații bine definite. Deci mai mult de 4 ani se poate, mai puțin de 4 ani nu se poate, decât în caz de dizolvare în vederea alegerilor anticipate. Dizolvare care nici nu va mai fi posibilă în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui.
Așadar, în urma alegerilor la termen, viitorul Parlament poate fi convocat cel mai devreme pe 21 decembrie.
S-ar putea organiza totuși parlamentarele în septembrie, iar mandatul parlamentului să înceapă în decembrie? Nu. Același art 63 prevede că „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”. Deci alegerile parlamentare trebuie să fie la începutul lunii decembrie.
Potrivit art 83 din Constituție, mandatul președintelui României durează 5 ani de la data depunerii jurământului, în cazul dlui Iohannis – 21 decembrie 2019. Deci, în mod clar, desemnarea premierului de după alegeri va reveni viitorului președinte. Și nu numai în virtutea calendarului constituțional.
Potrivit aceluiași art 83, „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”. Dar, politic, își imaginează cineva că în ipoteza unei asemenea prelungiri, un președinte în ultimele zile de mandat va mai avea forța politică de a crea majorități și de a impune ceva unui parlament nou ales?
Care ar fi atunci varianta comasării la care se referea Valeriu Stoica?
Mutarea localelor din septembrie în decembrie, la data parlamentarelor, ceea ce se poate face prin lege. Ne aducem aminte că și în 2020 localele au fost mutate din mai în septembrie.
Dacă PSD se opune într-adevăr acestei variante, practic de concentrare a localelor, parlamentarelor și prezidențialelor în aceeași perioadă, rămâne de văzut.
Pesediștii țintesc, nu fără șanse reale, potul cel mare în 2024. Asta înseamnă câștigarea celor 4 rânduri de alegeri, adică, pentru prima dată după aproape un sfert de secol, și prezidențialele.
De aceea probabil că își vor calcula foarte atent mișcările, ceea ce se vede deja de pe acum. Marea lor problemă este în acest moment că nu au prezidențiabil clar.
Totodată, PSD nu are niciun interes strategic să îngroape PNL. Este puțin probabil să reușească singur majoritatea și nici să depindă doar de UDMR nu e o soluție. Un PNL contractat, fără pretenții și fericit să apuce o bucățică de putere este ideal al pentru PSD.
Așa că în loc să construiască scenarii fanteziste, liberalii ar face bine să își revină din derivă și să găsească o strategie care să nu presupună atârnarea de clanța de la Cotroceni.