Sâmbătă spre prânz o angajată a Ministerului Sănătății se afla la volan când telefonul i-a semnalat primirea unui email. Așa începe povestea relatată de surse foarte bine informate din sistemul sanitar.
Când a oprit la primul semafor, doamna a constatat că era vorba despre raportarea Covid pentru ziua anterioară, vineri, primita de la INSP. La următorul semafor i-a trimis e-mailul, mai departe, unei colege din minister ca să prelucreze datele pentru Grupul de Comunicare Strategică (GCS), continuă povestea.
Datele din e-mail erau complete, de la toate laboratoarele, cu toate cele 12.236 de teste și ar fi fost greu să fie altfel cât timp, după cum a explicat prof. Alexandru Rafila pentru spotmedia.ro, procedura de colectare este riguroasă, electronică, pe o platformă a STS.
Doamna cu pricina, să-i zicem Gogu, a înțeles cât a înțeles din tabelele INSP, și a întocmit comunicatul pe măsura înțelegerii ei. 325 de cazuri noi din 1.877 de teste.
Cum a ajuns la concluzia că au fost făcute doar 1.877 de teste nu înțelege nimeni. Fapt este că informația așa a ajuns la GCS. Grupul de comunicare strategică, înțelegeți? Te-ai gândi că sub numele acesta se află cele mai ascuțite și mai limpezi minți, cei mai ageri ochi.
Ei bine, nimeni din grupul acesta, fatalmente condus de dl Manciu, nu s-a întrebat cum e posibil să nu fie transmise date decât de 12 din 112 laboratoare. Și cum să fie posibil un asemenea salt, la 17% teste pozitive din total? Puteau întreba la STS, puteau întreba la INSP. Și dacă ar fi fost așa, de ce au emis date parțiale?
Au dat drumul informației așa, creând un val de panică pentru că procentul testelor pozitive din numărul inițial total de teste, 1.877, era uriaș, 17%, față de maximum 5-6% până acum.
Abia după o vreme a venit de la GCS și un update cu numărul total de teste, adică 12.236, dar același număr de teste pozitive – 325, iar vina a fost dată pe probleme tehnice. Adică ar trebui să credem că toate testele pozitive s-au grupat în cele 1.877 de teste anunțate inițial și în restul de 10.359 centralizate ulterior, n-a mai fost niciun test pozitiv?
Reacția normală la greșeala inițială ar fi fost să spună: ne cerem scuze, a fost o eroare de comunicare strategică, de fapt, sunt 12.236 de teste. Și, evident, cine a greșit ar fi trebuit sever sancționat, pentru a da un mesaj clar că nimeni nu se joacă cu cifrele.
GCS a preferat o minciună extrem de transparentă. Repet, și să fie cum spun ei - deși statistic e imposibil ca numărul de teste pozitive să fi fost grupate toate exclusiv într-un prim lot centralizat - tot nu este în regulă să dai publicității date parțiale, mai ales unele care reflectă o înrăutățire teribilă a situației.
Pentru că dacă, într-adevăr, din numai 1.877 de teste ai fi avut 325 de pozitive, urma că în restul testelor, pasămite necentralizate, să mai apară câteva sute.
Efectele acestei erori continuată cu minciuna sunt pe doua planuri. Pe de-o parte, este extrem de frustrant pentru cei care muncesc la foc continuu, pentru cei care se străduiesc să convingă oamenii să se comporte prudent. "Noi muncim de ne ies ochii și vin niste proști și distrug tot”, mi-a spus supărat unul dintre cei cu care am vorbit pentru a desluși ce s-a întâmplat. Derizoriul provocat de unii se răsfrânge asupra tuturor celor asociați cu criza Covid, inclusiv asupra medicilor.
Pe de altă parte, și aici este cel mai grav, asemenea tâmpenii lasă impresia că datele sunt puse cu mâna, după cum vrea unul sau altul. În consecință, unii sunt înspăimântați de amatorism și întreabă ce încredere pot avea în activitatea autorităților în aceste condiții.
Alții devin din ce în ce mai siguri că totul e o imensă farsă și deci nu e nevoie de nicio măsură de precauție, ceea ce este extrem de periculos. Imediat rețelele se socializare au fost inundate cu bășcălie la adresa Guvernului, ceea ce nu ar fi nici vreo noutate, nici vreo mare nedreptate, dar și la adresa epidemiei, ceea ce e chiar grav.
Este foarte adevărat că PSD politizează tema epidemiei și încearcă să o folosească drept armă electorală, dar succesul acestei strategii ar fi limitat, dacă strategii comunicării Guvernului nu ar face asemenea erori impardonabile care să mai și rămână nesancționate.
Și care se adaugă altor semne de haos generalizat.
Ceea ce trebuie înțeles este că respectarea unor reguli de frica sancțiunii este limitată inclusiv logistic.
Nu poți avea câte un polițist lângă fiecare om, peste tot. De aceea, este esențial ca oamenii să înțeleagă și să aibă încredere în mesajul autorităților, suficient de mare cât să acopere cântecul de sirenă al conspiraționismelor care le spun ceea ce vor să audă.
Dacă lucrurile vor continua la fel, și neîncrederea publicului vă continua să crească, indiferent cine pe cine va da vina, iar efectele vor fi multiple și dintre cele mai rele: de la înmulțirea cazurilor severe și grave, implicit a deceselor, până la faptul că România vă fi izolată și economic, și turistic, dar și la pusee de nesupunere civică atunci când vor fi reintroduse restricții generale sau locale.