Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Naționale, la recepția organizată pe fugă din cauza plecării în Dubai, nu a invitat pe nimeni din partea USR și nici a formațiunii AUR.
Un președinte ales democratic de peste 7 milioane de români ar fi trebuit să dea dovadă, mai ales în momente solemne, de o abilitate mai mare prin a face gesturi care să încurajeze solidaritatea națională.
Să spunem că, la limită, lăsarea la o parte a partidului condus de George Simion ar fi justificată din cauza populismului și a extremismului promovate de această formațiune, dar comportamentul față de USR, o formațiune care a guvernat alături de cea a președintelui, nu are nicio justificare.
Decizia lui Klaus Iohannis poate indica faptul că președintele se teme de cele două partide.
Amândouă se află pe un trend ascendent în ce privește susținerea opiniei publice, putând să-i încurce socotelile politice.
Noul pol de centru-dreapta despre care se vorbește tot mai des în ultima vreme este o amenințare pentru planul lui Iohannis de a prelungi guvernarea PSD -PNL și după alegerile parlamentare.
Pentru actualul președinte, succesul alianței e vital pentru a-și păstra imunitatea și după terminarea mandatului.
Iohannis vrea să evite întrebările despre proprietățile imobiliare, despre deciziile luate în timpul pandemiei sau despre cheltuirea banilor publici prin deplasări luxoase în străinătate.
Pentru asta are nevoie de un guvern prietenos, cu o majoritate confortabilă în Parlament.
„… putem spune cu încredere că am reușit să menținem economia solidă, să încurajăm investițiile, să asigurăm securitatea cetățenilor noștri. Și toate acestea nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje politice toxice, chiar dacă i se pot reproșa lucruri și acestei guvernări. Fără o coerență guvernamentală, ar fi fost cu mult mai dificil să trecem cu bine prin crizele multiple cu care ne confruntăm”, a spus Klaus Iohannis în discursul său ținut cu ocazia Zilei Naționale, în care a lăudat alianța PSD-PNL.
Comisia Europeană și confruntarea politică din România
Investigația DNA privind campania de vaccinare, refuzul invitării reprezentanților USR la recepția de la Palatul Cotroceni și atacurile dure ale PSD din ultima vreme la adresa partidului condus de Cătălin Drulă sugerează că formarea polului de centru-dreapta (USR, PMP, Forța Dreptei) e privită cu îngrijorare de către cei de la putere.
Acțiunea procurorilor a atras critici din partea Opoziției, implicând și Comisia Europeană într-un posibil scandal politic din România.
„Aș dori să aduc în atenția dumneavoastră o acțiune extrem de îngrijorătoare din partea unui procuror al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de a pune sub acuzare foști miniștri pentru participarea României la achiziția de vaccinuri COVID-19, în ciuda lipsei unor dovezi sau suspiciuni rezonabile de corupție. Direcția Națională Anticorupție își depășește competențele și se substituie puterii executive a statului, al cărei rol este de a lua decizii de oportunitate, mai ales într-o situație de urgență fără precedent în domeniul sănătății publice”, i-a scris Cătălin Drulă, liderul USR, Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Prin mesaj, șeful partidului semnalează că decizia achiziției vaccinurilor din timpul pandemiei nu a aparținut în totalitate Guvernului României, fiind una negociată cu instituțiile europene.
E de așteptat ca în viitorul apropiat Comisia să reacționeze, un proces și posibile condamnări ale unor miniștri în legătură cu achiziția de vaccinuri poate crea o situație complicată la nivelul Uniunii Europene, mai ales pentru că, la vremea respectivă, încheierea contractelor a fost făcută într-un mediu competitiv și prin proceduri nu foarte transparente.
Liberalii, fără direcție
O altă problemă pe care o are Iohannis e cea a pierderii controlului asupra PNL.
Cu cât se apropie sfârșitul mandatului cu atât actualul președinte devine o povară mai mare pentru partid. Lipsa de popularitate, luxul în care călătorește și lungile vacanțe au devenit greu de apărat de către liberali.
În partid se aud tot mai multe voci care cer desprinderea de PSD și găsirea unor formule de colaborare cu USR și preconizatul pol de dreapta ca o variantă politică rațională, printr-o poziționare împotriva social-democraților și a extremismului promovat de George Simion și Șoșoacă.
O astfel de alianță anti PSD și AUR ar putea reprezenta platforma politică pentru alegerea unui președinte pro-european, atașat de valorile NATO, care să reprezinte o garanție cu privire la evoluția democratică a României și în viitorul deceniu.
Iohannis percepe o astfel de construcție ca pe o amenințare la adresa lui, eșecul strategiei pe care a construit-o împreună cu Marcel Ciolacu, liderul PSD, și Nicolae Ciucă, actualul președinte al PNL.
Trei obstacole și trei ideologii
Sunt trei mari obstacole care stau în calea șefului statului în ce privește moștenirea politică pe care vrea s-o lase românilor:
- Alianța PSD-PNL pe care o susține e una artificială, realizată împotriva voinței multor liberali și a votanților partidului, care în marea lor majoritate sunt anti PSD;
- Prăbușirea susținerii publice pentru Klaus Iohannis înseamnă că orice proiect politic vine dinspre Palatul Cotroceni nu se bucură de o prea mare apreciere din partea alegătorilor, având puține șanse să capete aderență cu toate eforturile pe care le fac unii lideri de opinie și agențiile de informații.
- O tot mai mare nemulțumire față de deciziile guvernului în ce privește politica fiscală, teama de o nouă creștere a taxelor și inflația fac ca popularitatea celor două formațiuni care guvernează împreună - PSD și PNL - să fie într-o continuă scădere.
Confruntările politice vor crește în intensitate, iar Ziua Națională e linia de start pentru formațiunile politice care pleacă într-o cursă electorală complicată.
Se vor confrunta trei blocuri ideologice și economice mari:
- Cel social-democrat, cu o abordare populistă, care vizează creșterea salariului minim, a pensiilor, venite odată cu impozitarea progresivă, mărirea taxelor și încercări de naționalizarea totală sau parțială a Pilonului II de pensii.
- Cel extremist, cu AUR și Șoșoacă, formațiuni pro-ruse, care vor promova un patriotism de paradă și mesaje de contestare a Uniunii Europene și NATO.
- Cel liberal, prins între mesajul naționalist - religios și cel progresist, prin promovarea unei politici de impozitare redusă, dar și o creștere ponderată a salariilor și pensiilor, însoțite de un discurs pro-european.
În jurul acestor abordări politice gravitează lideri, partide, grupuri de afaceri și interese. Cine va reuși să convingă electoratul, dar și pe aliații strategici ai României că reprezintă soluția de viitor va prelua controlul țării pentru următorii ani.