- Consultant politic: O astfel de alianță are nevoie de un candidat de forță, poate chiar de un nume nou pentru a reuși să oprească stagnarea de până acum.
- Cătălin Drulă: Planul nostru este să unim în jurul USR toate forțele de dreapta.
- Ludovic Orban: Din punctul meu de vedere e nevoie de conturarea unei alternative la actuala guvernare.
- Eugen Tomac: La alegerile locale din 2020, Partidul Mișcarea Populară a fost a treia formațiune, după PNL și PSD.
- Surse: Rezultatele de la alegerile europarlamentare din iunie 2024 vor reprezenta semnalul de trezire pentru liberali, care abia atunci vor încerca să iasă de sub tutela lui Iohannis.
La sfârșitul săptămânii trecute, la Sala Radio din București, a avut loc un congres USR în care Cătălin Drulă, președintele formațiunii, a cerut să fie mandatat pentru negocieri cu formațiunile interesate să realizeze o variantă politică la actuala alianță PSD-PNL, aflată de 20 de luni la guvernare.
647 de delegați au votat pentru propunerea liderului USR, înregistrându-se 5 voturi împotrivă și 48 de abțineri.
Astfel, odată cu venirea lui Marcel Ciolacu la Palatul Victoria, Opoziția face primul pas pentru a construi un antidot la actuala alianță care deține majoritatea parlamentară.
Trei figuri politice sunt implicate în negocierile pentru crearea a ceea ce se vrea un „pol politic de centru-dreapta”, e vorba de Ludovic Orban, fost prim-ministru, fost președinte PNL, actual lider al formațiunii Forța Dreptei, Eugen Tomac, europarlamentar și președinte PMP, o formațiune care n-a reușit să intre în Parlament la ultimele alegeri generale, și Cătălin Drulă, președintele USR, cel mai important partid parlamentar de Opoziție, care în 2020 a fost la guvernare alături de PNL.
„O astfel de alianță are nevoie de un candidat de forță, poate chiar de un nume nou pentru a reuși să spargă linia și stagnarea de până acum. Văd această construcție mai degrabă ca pe un fel de pregătire a terenului, o scenă pentru a propulsa un nume nou anul viitor. Cred că aici este miza, altfel va rămâne doar o declarație de intenție”, a explicat pentru spotmedia.ro consultantul Cristan Andrei, Agenția de Rating Politic.
O mișcare suficient de puternică
Deși toți liderii politici din Opoziție susțin că își doresc realizarea unei variante credibile și atrăgătoare pentru cetățenii nemulțumiți de guvernarea PSD-PNL, negocierile sunt complicate, iar rănile din trecut ridică obstacole mari în prezent.
„În lunile următoare vom avea discuții cu partide, oameni politici, organizații civice, antreprenori și oameni din mediul academic”, a anunțat Cătălin Drulă de la tribuna congresului.
„Planul nostru este să unim în jurul USR toate forțele de dreapta într-o singură mișcare suficient de puternică să câștige alegerile, să reformeze statul și să garanteze destinul european al României”, a mai spus președintele USR.
În luarea de poziție a lui Cătălin Drulă e descrisă și întreaga dificultate pentru a crea o „mișcare suficient de puternică să câștige alegerile”. El își dorește să construiască alianța în jurul partidului pe care-l conduce și, eventual, să devină liderul ei, ceea ce l-ar propulsa în poziția de conducător al forțelor de Opoziție și, posibil, viitor prim-ministru, în situația în care s-ar alinia toate planetele.
Competiție între Cătălin Drulă și Ludovic Orban
Pe de altă parte, o alianță credibilă va fi greu de construit în lipsa lui Ludovic Orban, fost prim-ministru, fost președinte PNL, fixat în percepția publică ca adversar declarat al PSD.
„Mesajul de opoziție unită nu cred că e suficient în acest moment, când doar unul dintre participanți (USR) contează în sondaje. Impactul asupra AUR, competitorul pentru voturile anti-putere, de protest, ar putea exista doar dacă va fi recrutat sau promovat un lider care să treacă de limitele bazinelor electorale ale USR, PMP și Forța Dreptei și să aducă voturi noi din alte părți”, a explicat consultantul politic Cristian Andrei.
„…noul pol format ar putea deveni un pericol electoral dacă va scoate la vot oamenii nemulțumiți, care urăsc toate partidele, reușind să crească semnificativ participarea la vot, dar pentru asta e nevoie de nume noi și de un mesaj puternic”, a subliniat analistul pentru spotmedia.ro.
Chiar dacă acum formațiunea pe care o conduce nu are structuri teritoriale, nu are influență și nu e cunoscută de alegători, Ludovic Orban e un element cheie în ce privește construcția viitoarei alianțe.
Marele obstacol îl reprezintă tensiunile dintre Cătălin Drulă și Orban, care vin din perioada în care PNL și USR au guvernat împreună, cu actualul lider al Forței Dreptei aflat în poziția de prim-ministru.
Cătălin Drulă, președintele USR, a fost ministru al Transporturilor în Guvernul Câțu, iar relația dintre cele două partide a fost tensionată pe întreg parcursul colaborării.
Lipsa de experiență politică a USR, corupția și interesele din PNL, dar și dorința vădită a lui Iohannis de a controla afacerile executive au minat comunicarea dintre cele două formațiuni, reprezentanții lor ajungând să se urască sincer.
Rețeaua politică USR și PMP
„Din punctul meu de vedere e nevoie de conturarea unei alternative la actuala guvernare realizată de formațiuni politice cu o orientare clară în favoarea NATO, a Uniunii Europene, care susțin economia liberă de piață, drepturile și libertățile individuale și au voința de a pune pe masă reformele de care România are nevoie”, a declarat Ludovic Orban pentru spotmedia.ro.
În discuția avută cu fostul prim-ministru, acesta a spus că au avut loc o serie de întâlniri, iar ele vor continua, dar nu e convins că, după congresul USR, s-a intrat în linie dreaptă în ce privește realizarea alianței.
Cătălin Drulă și Ludovic Orban nu se înțeleg cu privire la forma de conducere a viitoarei alianțe. Fostul prim-ministru e deranjat de faptul că USR vrea să genereze noul pol politic în jurul său, Orban urmând să fie vioara a doua sau a treia în noua construcție politică.
Pe de altă parte, raportul de forțe, acum, e clar în favoarea lui Drulă, care se bazează pe o infrastructură politică formată din 65 de parlamentari, 41 de primari și, aproximativ, 1.800 de consilieri locali.
La această construcție se alătură și Eugen Tomac, președintele PMP, care a spus într-o declarație pentru spotmedia.ro că „la alegerile locale din 2020, Partidul Mișcarea Populară a fost a treia formațiune, după PNL și PSD, în ce privește numărul de primari și consilieri locali”.
Eugen Tomac a subliniat că la acel moment, formațiunea pe care o conduce, avea 2.300 de consilieri locali și 53 de primari.
Pe parcursul celor trei ani, mai ales din cauza faptului că PMP a ratat intrarea în Parlament, mulți consilieri și primari s-au adaptat la politica locală și au intrat în alianțe cu partidele care aveau cea mai mare influență în zona respectivă.
Puțini au demisionat din cauza prevederilor legii anti-migrație politică, în care un ales local își pierde mandatul dacă renunță la calitatea de membru a formațiunii pe care a reprezentat-o în alegeri sau dacă a fost exclus din partid.
În acest context, e limpede că USR și PMP reușesc să realizeze o rețea politică ce poate, într-o anumită măsură, să intre în competiție cu PSD și PNL, să ofere pârghii eficiente de monitorizare a alegerilor, astfel încât, formațiunile aflate acum la guvernare să nu obțină, anul viitor, un avantaj strategic, prin prisma faptului că au cei mai mulți aleși locali și pot controla procesul electoral.
Când se vor trezi liberalii?
Dar situația noului pol politic de centru-dreapta e mai complicată de atât.
În PNL sunt multe nemulțumiri legate de asocierea cu PSD, iar acestea, din momentul ajungerii lui Marcel Ciolacu la Palatul Victoria, se vor accentua.
Există o reală posibilitate ca în interiorul formațiunii să apară o schismă, dar din discuțiile cu liderii politici a reieșit că o ruptură în PNL nu se va petrece mai devreme de alegerile europarlamentare din iunie 2024.
Rezultatele de la acel scrutin vor reprezenta semnalul de trezire pentru liberali, care abia atunci vor încerca să iasă de sub tutela lui Klaus Iohannis.
Într-o astfel de situație, Ludovic Orban, deși nu o declară, pare a fi dispus să aștepte pentru a se asocia valului de nemulțumiri liberale, sperând să preia inițiativa în formarea unei alianțe de centru-dreapta, care să izoleze PSD, să câștige alegerile locale, parlamentare și să dea viitorul președinte.
„E un drum lung. Trecerea timpului nu e suficientă. Doar pentru simplul fapt că ești în Opoziție, asta nu aduce de la sine voturi. Au mai încercat și alții și n-au reușit. Simpla coalizare poate fi utilă, e un pas, dar trebuie să se mai întâmple lucruri - ori guvernarea să fie depășită complet de ce se întâmplă în țară, ori noul pol politic trebuie să aducă ceva consistent și nou”, mai spune consultantul politic Cristian Andrei.