- Manfred Weber, președintele Partidului Popular European: Trebuie să discutăm și să găsim rapid toate soluțiile posibile pentru a lupta împotriva inflației.
- Marcel Ciolacu, președintele PSD, vrea să obțină de la Comisia Europeană posibilitatea de a crește pensiile peste cifra negociată inițial.
- România a luat 1,8 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut, fiind unul dintre cele 22 de state europene care au primit fonduri de pre finanțare pentru că au încheiat negocierile la timp.
- Germania, cea mai mare economie din UE, în pragul recesiunii după ce Putin i-a tăiat alimentarea cu gaz rusesc.
Unul dintre cele mai discutate subiecte din aceste zile la Bruxelles este facilitatea europeană de reziliență și dezvoltare. În România e cunoscută ca PNRR (Planul Național de Reziliență și Dezvoltare).
În baza acestei facilități, țara noastră va primi peste 30 de miliarde de euro pe care trebuie să-i folosească până în data de 31 decembrie 2026. În total, la nivelul statelor europene, banii puși în joc sub formă de granturi și împrumuturi sunt de peste 700 de miliarde de euro.
Războiul din Ucraina a avut un impact major și asupra programului conceput de Comisia Europeană pentru a evita stagnarea economică provocată de pandemie.
Dacă, la sfârșitul anului trecut, poziția Comisiei era de neclintit, susținând că planul unei țări, odată aprobat, nu poate fi renegociat, acum, reprezentanții executivului UE au ajuns să încurajeze renegocierea pe teme cum ar fi creșterea producției agricole și reducerea expunerii statelor europene la gazul și petrolul rusesc.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, a pornit o campanie de lobby la Bruxelles pentru a obține posibilitatea de a renegocia o expunere bugetară mai mare în ce privește suma alocată pensiilor.
Domeniul nu are legătură cu politica UE în ce privește modificarea unor planuri de reziliență aprobate deja, dar folosind oportunitatea oferită de Comisie, Marcel Ciolacu vrea să câștige puncte în fața propriului electorat, în care pensionarii sunt un segment important.
În planul negociat și aprobat cu Comisia Europeană de către Guvernul Câțu, cheltuielile cu pensiile au fost plafonate la 9,4% din PIB.
PSD face mare caz pentru faptul că acest procent înseamnă o imposibilitate de a crește punctul de pensie în viitorul apropiat.
„Despre ce vorbim? Nu putem să stăm cu pensiile nemodificate 49 de ani, în 9,4 % din PIB, când media europeană e de 12%. Şi Comisia Europeană ne-a dat dreptate şi vom veni cu o reformă a pensiilor sustenabilă. Nu putem lăsa românii cu o pensie de 1600 de lei. Îi condamnăm la moarte?”, a declarat Marcel Ciolacu, președintele PSD, în urmă cu câteva zile.
PNRR-ul poate fi renegociat
“Planurile naționale de redresare și reziliență ale statelor membre pot fi amendate pe baze obiective”, a declarat Siegfried Mureșan, vicepreședintele Partidului Popular, europarlamentar român.
“Între momentul adoptării lor de către Comisia Europeană s-a întâmplat ceva deosebit, ceva ce să justifice o nouă prioritate. E vorba despre invazia forțelor armatei ruse în Ucraina. Am văzut cu toții că trebuie să reducem dependența energetică de Federația Rusă, să investim în noi surse de energie și să investim în conectarea statelor europene la aceste surse”, a adăugat Mureșan.
Dar schimbarea de optică a Comisiei Europene a creat un precedent care va permite renegocieri de tot felul, nu doar cele care au legătură cu schimbările aduse de criza din Ucraina.
Din 27 de state europene, Comisia a aprobat 25 de planuri naționale de redresare. Olanda nu l-a depus încă, în principal, din cauza blocajelor guvernamentale, iar planul Ungariei a fost respins.
Dintre aceste 25 de state, 22 au depus planurile în termenul stabilit de Comisia Europeană, înainte de 31 decembrie 2021, și au primit fondurile de pre finanțare, care reprezintă 13% din suma alocată. România a luat 1,8 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut.
Comisia Europeană a aprobat și planurile Poloniei, Bulgariei și Suediei, dar acestea au depășit termenul limită și nu au primit fonduri de pre finanțare.
Banii alocați prin PNRR pot fi accesați în urma îndepliniri unor criterii care trebuie să îmbunătățească performanțele statului - de exemplu digitalizarea, reducerea aparatului bugetar, noi mecanisme de protecție împotriva corupției și a delapidării fondurilor.
Dar în linii mari, cele 30 de miliarde alocate României sunt mai ușor de atras decât fondurile din bugetul european multianual 2021-2027, care și ele se ridică la o sumă în jur de 50 de miliarde de euro.
Uniunea Europeană caută soluții de urgență pentru a scăpa de dependența de gazul rusesc
Cele 700 de miliarde din facilitatea de reziliență și redresare se împart în două categorii - granturi, adică bani transferați direct pentru un anumit proiect fără obligația de returnare, și credite cu dobândă mică.
Statele au aplicat pentru ambele categorii sau doar pentru granturi, în funcție de politicile naționale de dezvoltare. Astfel, a rămas disponibil un fond de 200 de miliarde de euro din 700, peste 25% din întreaga sumă, care poate fi accesat prin creditare. Pentru România e o oportunitate de a atrage bani în plus peste cele 30 de miliarde, finanțând proiecte de dezvoltare prin credite la dobândă foarte mică.
În acest moment, din cauza creșterii dobânzilor de referință, ca soluție pentru stoparea inflației, creditarea de pe piețele internaționale a devenit extrem de scumpă. Țara noastră se împrumută masiv, finanțând deficitul prin credite scumpe.
“Concret, prin această modificare legislativă europeană, țările membre, inclusiv România, vor putea folosi fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență mai eficient pentru investiții în infrastructura energetică și tranziția spre o economie verde. Legislația europeană prevede clar ca fondurile alocate statelor membre prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență să fie corelate de respectarea principiilor privind statul de drept”, a precizat Siegfried Mureșan.
Problema europeană a dependenței de gazul rusesc a devenit urgentă după ce Vladimir Putin a decis să reducă cu 40% transferul de combustibil prin conducta Nord Stream 1.
Germania a fost vizată direct de această decizie a Kremlinului, punând Berlinul “într-o situație de urgență economică”, după cum a declarat cancelarul Olaf Scholz.
55% din gazul folosit de economia Germaniei provine din Rusia, iar o astfel de reducere forțată a importurilor pune o mare presiune pe cea mai mare economie a Europei, aflată în situația de a intra în recesiune.
“Trebuie să discutăm și să găsim rapid toate soluțiile posibile pentru a lupta împotriva inflației”, a declarat euro deputatul german Manfred Weber, președintele Partidului Popular, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
“Suntem într-o situație de urgență pentru că dependența de gazul rusesc este prea mare la nivelul statelor din Uniunea Europeană”, a mai declarat Weber.
Atmosfera de la sesiunea parlamentară din Bruxelles și Consiliul European a fost una optimistă, ceea ce se întâmplă destul de rar. Rezoluțiile de validare ale statutului de state candidate la integrare pentru Ucraina și Republica Moldova au fost votate cu o largă majoritate, iar Consiliul European, de asemenea, a decis să susțină candidaturile celor două state.
Deși o mare parte a europenilor sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, de război și de o posibilă criză economică, instituțiile europene au dezvoltat un mecanism care a generat un flux financiar folosit de statele membre pentru a-și susține și dezvolta economiile.