Pe 7 septembrie va avea loc al doilea tur pentru alegerea a patru dintre membri CSM, doi procurori și doi judecători, pentru că ei nu ar fi întrunit o majoritate absolută la alegerile din 22 iunie. Câștigătorii a trei dintre aceste poziții, judecătorii Milu și Ghica precum și procurorul Sandu, ar fi putut contribui decisiv la crearea unei majorități reformiste în viitorul CSM, mai ales în secția de judecători.
Aceasta numește discreționar judecătorii și conducerea ÎCCJ și, în general, gestionează după propria voință, fără criterii obiective, cariera judecătorilor și acțiunile disciplinare împotriva lor.
Niciodată în 18 ani nu a fost organizat al doilea tur al alegerilor, cu excepția ÎCCJ și PÎCCJ, niciodată locul în CSM nu a fost condiționat de obținerea unui vot de peste 50% din electorat. Chiar în actualul CSM, o judecătoare care vreme de 5 ani a fost în tabăra Savonea nu îndeplinește această condiție. Funcționează CSM în condiții de nelegalitate?
Niciun magistrat, avocat sau cadru didactic universitar specializat în domeniu nu a considerat legală organizarea turului al doilea, între locurile 2-3 respectiv 3-4, deci prin adăugare la lege.
Completul ÎCCJ care a dat dreptate grupului Savonea (alcătuit din Predoiu, Mateescu, Savonea, Țînț, Corbu, Alistar, Chelariu, Marcu, Olaru și Buda – potrivit surselor convergente din sistem) a ajuns să judece toate cele patru sesizări ca urmare a conexării cauzelor la primul complet sesizat. Deci repartizarea aleatorie nu a prea contat în 3 dintre cazuri.
În primul complet sesizat, potrivit relatărilor din presă, 2 din 3 judecătoare au fost provate la ÎCCJ de secția condusă de facto vreme de 6 ani de Lia Savonea.
De aici fiecare își va trage propriile concluzii.
De ce este bătălia pentru control, mai ales în secția de judecători, atât de mare? Pentru că așa cum au fost masacrate proiectele legilor justiției în luna de dezbatere publică, secția de judecători își menține intacte prerogativele discreționare.
Orice tentativă de trecere la un sistem mai transparent, mai meritocratic, prin concursuri organizate de Institutul Național al Magistraturii, fără interviuri decisive în fața secției, a fost asasinată și în cazul promovării la ÎCCJ, și în cel a numirii șefului Inspecției judiciare.
Pe scurt, o componență majoritar fidelă a secției pentru judecători garantează controlul pentru încă 6 ani. În aceste condiții, nu e deloc necredibilă așteptarea că dna Savonea ar vrea să ajungă viitorul președinte ÎCCJ, deci să revină peste doi ani în CSM.
Rămâne de văzut dacă și ce arsenal de intimidări, amenințări și cumpărări va fi folosit pentru ca pe 7 septembrie să câștige cei care vor conservarea structurii de putere a sistemului.
Într-un mesaj - răspuns la „punctele de vedere exprimate în mass media în legătură cu proiectele legilor Justiției”, ministrul Cătălin Predoiu justifică astfel masacrarea propriilor proiecte și a propriei viziuni prezentată și la Bruxelles:
„Ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecința golirii de conținut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exercițiu formal, și a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecința firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite. Cu titlu de exemplu, Ministerul Justiției a acceptat și preluat multe din amendamentele primite inclusiv de la Ministerul Public, CSM Secția pentru procurori, DNA și DIICOT. Pe de altă parte, din procesul de consultare nu poate fi exclus chiar inițiatorul proiectului, respectiv Ministerul, care, la rândul său, are totala libertate potrivit competențelor legale de a-și reevalua anumite viziuni, tocmai că urmare a amendamentelor primite și nu numai.”
Deci dl Predoiu a fost atât de atent să nu golească cumva de conținut dezbaterea publică, încât a ajuns să golească de conținut propria viziune, reevaluată după cum spune, și minima reformă pe care o conțineau aceste proiecte. A golit de conținut chiar proiectele.
În aceste condiții îl întreb public pe dl ministru următoarele:
1.Cine anume în mod concret, persoană, asociație sau instituție, a propus eliminarea INM din concursurile pntru promovarea la ÎCCJ și numirea șefului Inspecției Judiciare?
2. Cine anume în mod concret, persoană, asociație sau instituție a propus ca alegerea președintelui și vicepreședintelui anuali ai CSM să fie făcută practic tot de secții, prin preselecția câte unui candidat cu majoritățile din secție?
3.Cum justifică ministrul Justiției reevaluarea viziunii sale din proiectele inițiale în chestiunile de la prunctele 1 și 2? Ce era greșit în viziunea inițială asupra celor două chestiuni și de ce este benefică pentru sistemul judiciar și credibilitea lui revenirea la forma din legile Dragnea?
4.Câte dintre reevaluările din proiect făcute de ministrul Justiției au fost ca urmare a unor propuneri susținute direct sau indirect de dna judecătoare Lia Savonea?
Așa cum arată acum proiectele, modificarea legilor justiției nu aduce niciun câștig. Rămânem la varianta Dragnea și la necesitatea imperioasă de menținere a MCV pentru justiția din România.