Legile justiției au plecat în consultare publică pe 22 iunie într-o formă acceptabilă, după ce fuseseră avizate informal de CE. Nu o formă ideală, dar cu PSD și UDMR în coaliția majoritară, iar CSM dominat de gruparea Savonea, sigur că era greu de așteptat să fie făcute mari reforme.
Era așadar de așteptat ca, de exemplu, reforma CSM să fie ratată complet.
Cel mai discutat aspect în forma din iunie îl reprezenta avizul obligatoriu al secției de procurori a CSM în privința propunerilor de procurori-șefi. Nu ar fi fost o idee bună, dacă ne uităm la ce se întâmplă cu alegerea conducerii ÎCCJ de către secția de judecători.
CSM a ajuns în ansamblul său la un mare nivel de toxicitate și a crede că o secție e bună și una e rea per se e o naivitate. Să nu uităm că secția de procurori l-a delegat procuror general interimar pe Bogdan Licu, după pensionarea lui Augustin Lazăr.
Un organism fără nicio răspundere față de societate, cu propriile jocuri de putere, nu poate căpăta un rol practic mai important decât al președintelui ales prin votul universal și direct al electoratului. Dacă societatea nu e mulțumită de președinte, să facă bine să voteze cu mai multă atenție și în niciun caz să-l revoteze.
Fără mari reforme, cum spuneam, proiectele aduceau totuși niște noutăți cu potențial de a începe o redresare a sistemului pe criterii meritocratice. Erau niște ferestre deschise spre aer proaspăt și perspectivă.
Cel mai important aspect era că promovarea la ÎCCJ urma să aibă loc printr-un concurs organizat de INM. Un mare pas înainte.
Una dintre cheile puterii Liei Savonea a fost tocmai popularea ÎCCJ cu apropiații ei, în toate secțiile, de aici suspiciunea unui control pe deciziile importante (cum este și cea așteptată chiar azi în privința alegerilor CSM), dar și pe voturile judecătorilor ÎCCJ în adunarea generală, inclusiv la alegerile pentru CSM unde favoriții dnei Savonea au câștigat fără probleme.
Art 109 din Legea 303 suna în iunie așa:
La ieșirea din dezbaterea publică, pe 21 iulie, din art 109 a dispărut a referirea la INM.
Deci promovarea la ÎCCJ rămâne la secția pentru judecători, prin intermediul unui interviu fără criterii. Este unul dintre motivele bătăliei care se dă acum pentru componența secției în viitorul CSM.
La fel se întâmplă și cu concursul pentru numirea inspectorului șef al Inspecției Judiciare. În forma din iunie a art 71 din L317 concursul era organizat prin INM.
În forma din iulie, INM dispare și CSM redevine din nou stăpân absolut gata pentru un nou Netejoru.
Art 93, al 3 din proiectul L304 din 22 iunie spunea așa despre DNA:
În proiectul din 21 iulie prevederea referitoare la independența DNA a dispărut cu totul.
Un alt câștig important era că, în proiectul din iunie al L 317, președintele și vicepreședintele anuali ai CSM nu mai erau aleși practic de cele doua secții, ci direct de plen.
În proiectul din iulie, trimis la CSM, reapare filtrul secțiilor, iar votul plenului redevine o formalitate pe decizia deja luată în cele două conclavuri separate.
La un vot direct în plen, majoritatea din secția de judecători se putea trezi cu vreun indezirabil votat de restul CSM. Cum ar fi ieșit de exemplu Andrea Chiș sau Mihai Bălan, dacă secția nu le bloca candidaturile din fașă.
Sunt doar câteva exemple, dar toate cele trei proiecte de legi, 303, 304, 317, au fost chirurgical curățate de orice îmbunătățire cât de mică adusă prin forma din iunie. Sunt practic legile lui Dragnea un pic mai sistematizate.
Ministerul Justiției susține că este rezultatul unui amplu proces de consultare de o lună. Dacă este un proces transparent, ar face bine dl Predoiu să publice o lista cu inițiatorul fiecăreia dintre modificările operate și cu justificarea modificării. Cine a cerut-o și de ce a fost acceptată cererea.
Așa cum arată acum proiectele, ele par tunse și frezate de Lia Savonea personal. Dacă nu e așa, să ne spună dl ministru.
Și mai spune dl ministru pentru TVR că „legile sunt acum în plin proces de consultare lansat de CSM către instanțe și parchete, în cadrul procedurii de avizare a proiectelor. Prin urmare, din punctul de vedere al MJ, proiectele nu sunt ‚închise’, Ministerul Justiției rămânând deschis oricăror noi propuneri de ajustare”.
Consultare în plină vacanță judecătorească? În plină perioadă de concedii? Asta e o mimare a unei consultări, nu o consultare reală.
Deci ministrul Predoiu a validat masacrarea propriilor proiecte lansate în iunie și pentru care își pusese obrazul la Bruxelles. Și nu este vorba despre detalii, mici ciupituri, este vorba despre anularea exact a acelor pași înainte foarte importanți care urmau să recredibilizeze sistemul.
De ce?
Putem avea sau nu încredere în buna credință a domniei sale, dar nu cred că îl poate considera cineva prost. Deci cu siguranță știa că aceste modificări esențiale vor fi imediat observate și îi vor face pe parteneri, în frunte cu dna comisar european Jourova, fie să se considere prostiți în față, ca la alba-neagra, fie să considere că ministrul este emasculat politic.
Și atunci? Probabil la fel ca Sorin Cîmpeanu, dl Predoiu are subiecte pe care nu le discută nici cu sine. Cele care țin de poftele președintelui.
Dl Iohannis vrea ridicarea MCV pentru a bifa acest obiectiv, MCV se poate ridica doar dacă se adoptă legile justiției în toamnă, ele nu pot fi adoptate decât cu avizul CSM de care întotdeauna PSD și UDMR și-au condiționat votul. Deci, cum-necum, votul trebuia obținut.
Că exact prețul pentru acest vot va distruge, ar trebui să distrugă, e de sperat că va distruge obiectivul ridicării MCV, e probabil prea complicat pentru ca dl Iohannis să înțeleagă. Important e să se bifeze. Unde s-a mai văzut „cel bun, cel drept, cel mare, cel viteaz” și secretar general NATO to be cu MCV?
Dar asta nu e o scuză pentru nimeni. Pentru cei care nu vor să fie părtași la o mizerie, demisia este întotdeauna o soluție onorabilă, mai ales pentru cei care au o meserie la care să revină.
Cât despre MCV, ridicarea lui cu aceste legi, cu viitorul CSM așa cum încearcă să-l cioplească gruparea savonistă din actualul consiliu ar fi cel mai rău lucru cu putință.