Așteptat în România pentru discursul tradițional de la Tușnad, în care Viktor Orban are obiceiul să-și transmită tezele ideologice, liderul de la Budapesta și-a radicalizat poziționarea ostilă față de Ucraina și pe cea de frondă față de Uniunea Europeană.
De ce e Tușnadul important pentru Viktor Orban
Așa cum explica într-un interviu acordat spotmedia.ro istoricul italian Stefano Bottoni, autorul volumului Orbán: Un despota in Europa, Viktor Orban a ținut primul său discurs politic în 1998, la Tușnad. Tabăra de vară de la Tușnad a fost înființată în 1990, are o tradiție foarte bogată, fără Orban în primii ani.
"Fidesz este printre organizatorii acestei tabere, care a fost un loc de întâlnire pentru intelectualii maghiari și români, din Transilvania și din Ungaria. Din 2010, când a revenit la guvernare, Tușnad este pentru Viktor Orban locul mesajelor ideologice și aceste mesaje vin din Transilvania, dar nu sunt pentru Transilvania.
Maghiarii din Transilvania nu sunt destinatarii acestor mesaje. Destinatarii sunt alegătorii maghiari din Ungaria și din lume", argumenta Bottoni.
Înscenarea crizelor, o strategie perfecționată
Viktor Orban recurge la această strategie de radicalizare ori de câte ori se confruntă cu o criză internă reală.
Or, asta e limita populismului, care îi dă în vileag impostura: populiștii au soluții doar pentru crizele inventate tot de ei, dar sunt total lipsiți de viziune și soluții în fața crizelor reale, economice, sociale, geopolitice.
Pentru a ieși din impas, de regulă recurg la două tehnici:
- își înăspresc regimul de putere și asta îi duce mai aproape de un regim de mână forte
- pun în scenă o criză artificială, zgomotoasă, despre care pretind că poate amenința existențial societatea sau statul și că toată lumea trebuie să accepte toate regulile și măsurile luate de regim.
De cele mai multe ori, cu intensități diferite, cele două tehnici sunt combinate. Așa a procedat Viktor Orban înscenând practic pericolul iminent al coruperii copiilor maghiari prin manualele care ar fi prezentat teoriile de gen și pregătind chiar un referendum pe această temă.
Acum, în fața opoziției politice tot mai crescute pe care o are, pierzând alegerile europarlamentare și în condițiile în care țara se confruntă cu o inflație crescută, iliberalul de la Budapesta pune în circulație o întreagă narațiune a riscului de război în care Uniunea Europeană ar atrage țara și pe care doar el îl poate soluționa.
Profitând de vulnerabilitatea UE în a identifica măsuri reale de coerciție atunci când îi este subminată autoritatea, Viktor Orban a pretins astfel că reprezintă UE, de vreme ce Ungaria exercită președinția prin rotație a Consiliului UE, și a validat conceptul Kremlinului de pace, de fapt, o capitulare a Ucrainei în fața unei agresiuni fără precedent de la Al Doilea Război Mondial încoace.
Cu toate că mâinile îi par legate, dacă ne referim la tratate și la ce măsuri poate lua, UE încearcă nu doar să limiteze pagubele pe care Orban le-a produs mergând la Moscova și construind o întreagă narațiune a validării lui Putin, ci și să sancționeze regimul de la Budapesta.
În pofida faptului că fondurile europene deja sunt condiționate de respectarea normelor statului de drept, metoda pe care Orban a perfecționat-o, șantajul, a făcut ca instituțiile europene să mai deschidă robinetul și banii să ajungă la Budapesta.
Așa s-a ajuns la propunerea ca mandatul Ungariei la președinția Consiliului UE să fie încheiat prematur. O scrisoare semnată de mai mulți eurodeputați și publicată de Politico arată că niciun europarlamentar român nu s-a raliat acestui demers. Mai mult, Viktor Orban se va întâlni, informal, cu premierul Marcel Ciolacu.
Un alt element de context este așa-zisa susținere pe care Viktor Orban i-ar fi dat-o președintelui Klaus Iohannis, pentru ca acesta să vizeze pentru sine șefia NATO, de fapt o atragere a Bucureștiului în strategia lui de șantaj, pentru că Budapesta l-a susținut în cele din urmă pe Mark Rutte, creând însă senzația că a obținut ceva la schimb.
De ce e România mai indulgentă cu un Viktor Orban mai radical?
De câteva zile, la București este, din nou, încălzită tema Schengen, cu așteptarea ca Ungaria să pună aderarea terestră pe ordinea de zi în JAI, ceea ce ar putea explica atitudinea României.
Istoria recentă arată însă că Viktor Orban mai degrabă speculează slăbiciunile și ar putea folosi venirea în România și întâlnirea cu premierul pentru a arăta că are aliați, că demersurile lui față de Rusia sunt validate și mai ales că are putere recunoscută.
