Greva fără revendicări, o operațiune mafiotă cu susținere politică

Vineri dimineața, în plină stare de alertă, fără nicio avertizare, Ion Rădoi, liderul sindicatului de la metrou, declanșează o grevă spontană, blocând Bucureștiul.
Greva fără revendicări, o operațiune mafiotă cu susținere politică

A durat mai bine de cinci ore până când un reprezentant al sindicatului de la Metrorex a venit în fața opiniei publice și a anunțat că greviștii au “revendicări”.

În cei 30 de ani de la căderea comunismului, am asistat vineri la prima grevă spontană în care cei implicați în mișcarea de protest nu și-au făcut publice problemele.

În schimb, sute de mii de oameni au ajuns dimineața în fața unor stații de metrou zăvorâte, fără să-i fi anunțat nimeni de protest, măcar cu câteva ore înainte, că trenurile nu vor circula.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Astfel s-a ajuns în situația ca un întreg oraș să fie blocat de oameni care încercau să ajungă la muncă, elevi și profesori care încercau să ajungă la școală, persoane în vârstă care încercau să ajungă la consultații medicale programate cu mult timp în urmă.

Ion Rădoi, liderul sindicatului de la metrou, este un fost deputat PSD de care Marcel Ciolacu, președintele formațiunii, s-a grăbit să se disocieze în mijlocul crizei.

“… orice legătură dintre PSD şi preşedintele organizaţiei sindicale Unitatea – Sindicatul Liber Metrou Ion Rădoi a încetat în urmă cu 13 ani. Prin urmare, trimiterile făcute de Cîţu la apartenenţa politică pe care liderul sindical a avut-o cu mult timp în urmă, cu scopul evident de a insinua că protestele de la metrou ar avea un substrat politic, reprezintă o tentativă dezgustătoare de manipulare a opiniei publice”, a declarat președintele PSD Marcel Ciolacu.

Ion Rădoi, 59 de ani, este unul dintre puținii dinozauri ai mișcării sindicale din România care a supraviețuit până în zilele noastre. Conduce organizația lucrătorilor de la metroul bucureștean din anul 1991.

Trebuie amintit că mișcarea sindicală, la începutul anilor ’90, nu a fost controlată în totalitate de FSN și, apoi, de FDSN. Unele sindicate chiar au avut un rol de opoziție la dominația totală a lui Ion Iliescu.

Victor Ciorbea a fost președintele CNSLR, o confederație sindicală, și de acolo ajunge în politică, devenind primarul Bucureștiului în 1996, candidând din partea CDR, și, apoi, prim-ministru.

PSD dezvoltă o strategie de preluare a controlului mișcării sindicale din România, începând cu anul 1996, atunci când îl recrutează pe Miron Mitrea, fost lider Frăția. Acesta devine deputat și își folosește influența pentru a atrage spre partid mai mulți lideri sindicali.

Ion Rădoi este ales deputat pe listele PSD în anul 2000, iar în legislatura 2004-2008 devine senator al aceluiași partid.

În opinia mea, ceea ce s-a întâmplat vineri a fost o reacție de forță a unei părți a rețelei de putere din PSD.

Amenințată că pierde o sursă importantă de venit, banii din chiriile spațiilor comerciale din stațiile de metrou, rețeaua subterană din PSD a încercat să provoace o criză politică.

Rădoi a fost și a rămas un om de partid, un important susținător al social-democraților, protejat de peste un sfert de secol de PSD. 

Obiectivul mișcării de ieri era acela de a provoca haos, scandal și polarizare în societate, astfel încât Guvernul să facă pași înapoi și să ajungă la o soluție de compromis cu Rădoi.

Greva spontană a semănat, până la un punct, cu greva minerilor din Lupeni de la sfârșitul lunii februarie.

Și atunci protestul s-a transformat într-un scandal prin sosirea extremistei Șoșoacă, senator independent. Aceasta a popularizat greva pe rețelele sociale și a folosit criza ca să-și promoveze agenda politică antimască și antivaccin.

Și vineri, în măruntaiele Bucureștiului, conform unor surse, cineva pregătise o petrecere pentru Șoșoacă, dar aceasta n-a mai venit.

Fără benzină, focul de la metrou s-a stins. Mai mult, furia bucureștenilor l-a speriat pe Rădoi, care a depus armele și a anunțat, prin intermediari, că greva încetează.

În timpul zilei, la greva “spontană” de la metrou au apărut și tot felul de scandalagii care anunțau că sunt oameni care lucrează în chioșcurile din stațiile de metrou și că-și pierd locurile de muncă, dacă banii din chirii nu mai ajung la PSD.

Criza pregătită de departamentul “evenimente speciale” al partidului a fost oprită in extremis și asta doar prin faptul că protestul n-a primit niciun fel de sprijin din partea locuitorilor orașului, stârnindu-se o adevărată furtună pe rețelele sociale.

Nu întâmplător Marcel Ciolacu, președintele PSD, s-a disociat de Rădoi în momentul în care și-a dat seama că opinia publică nu se înfurie pe Guvern, ci pe “mafia” de la metrou, cunoscută și suportată de decenii de către cetățenii orașului.

Dacă premierul Cîțu și cu ministrul Drulă vor face pași înapoi și nu vor rezolva criza de la metrou, această mică victorie nu va mai valora nimic. Se va întoarce și împotriva lor.

Bucureștenii au nevoie de metrou. E un mijloc de transport vital pentru oraș. Rețeaua de transport trebuie dezvoltată, sunt necesare investiții și nimeni nu cred că e de acord să mai lase “trenul galben fără cai” încă trei decenii în mâinile unei mafii asociate cu un partid politic.