Războiul cu Iranul și perturbarea livrărilor din Orientul Mijlociu au scumpit puternic petrolul, gazele și carburanții. Doar patru dintre marile economii ale Uniunii Europene au plătit în plus aproape 41 de miliarde de euro pentru combustibilii fosili, deși nu au importat cantități mai mari de energie.
Cele mai mari costuri suplimentare au fost înregistrate de Țările de Jos, Italia, Franța și Spania. Scumpirea motorinei este deosebit de periculoasă pentru economia europeană, deoarece se transmite rapid în transporturi, agricultură și industrie și poate duce, în cele din urmă, la creșterea prețurilor produselor, arată un raport al Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), citat de Euronews.
Miliarde plătite în plus pentru aceleași cantități
CREA a analizat situația din 170 de țări și a constatat că 134 dintre acestea au plătit pentru motorină mai mult decât estimau piețele înainte de începerea războiului.
Între martie și august 2026, costurile suplimentare au ajuns la:
- 11,5 miliarde de euro în Țările de Jos;
- 10,8 miliarde de euro în Italia;
- 9,5 miliarde de euro în Franța;
- 8,8 miliarde de euro în Spania.
Împreună, cele patru țări au suportat o factură suplimentară de aproape 41 de miliarde de euro, fără să primească în schimb cantități mai mari de energie.
La nivel mondial, criza a adăugat peste 282 de miliarde de euro la costul importurilor de combustibili fosili. Aproape jumătate din sumă, respectiv 140 de miliarde de euro, a venit numai din scumpirea petrolului.
Uniunea Europeană și Asia de Est au suportat cea mai mare parte a facturii, în timp ce regiunile exportatoare au câștigat din scumpiri.
Uniunea Europeană a suportat un cost net suplimentar de 54 de miliarde de dolari pentru importurile de combustibili fosili între martie și august 2026, iar Asia de Est a plătit în plus 49 de miliarde de dolari. În schimb, Orientul Mijlociu, America de Nord și Rusia au obținut venituri suplimentare datorită creșterii prețurilor.
Practic, criza a transferat zeci de miliarde de dolari de la regiunile dependente de importuri către marii producători și exportatori de petrol și gaze.
Între martie și august 2026, gazele naturale lichefiate destinate Asiei au costat cu 75% mai mult decât anticipau piețele înaintea războiului, iar gazele europene, cu 60% mai mult. Motorina a depășit estimările cu 59%, benzina cu 43%, iar petrolul Brent cu 35%.
Gazele naturale din SUA au avut o evoluție diferită. Pentru că piața americană nu depinde de ruta prin Ormuz, prețurile au fost cu 9% mai mici decât anticipaseră piețele înaintea războiului.
Pentru a compensa pierderea livrărilor din Orientul Mijlociu, UE s-a bazat în principal pe Statele Unite și Norvegia. Cele două țări au fost, în primul trimestru al anului, cei mai mari furnizori ai blocului comunitar atât de produse petroliere, cât și de gaze naturale lichefiate.
De ce scumpirea motorinei se vede în toate prețurile
Motorina are o importanță deosebită pentru Europa, unde este folosită pe scară largă în transportul de mărfuri, agricultură și industrie.
O creștere a prețului său nu rămâne, așadar, doar la pompă. Costurile mai mari sunt preluate de firmele de transport, fermieri și producători, se răspândesc de-a lungul lanțurilor de aprovizionare și ajung în prețul plătit de consumator.
Criza scoate astfel din nou la iveală vulnerabilitatea economiilor europene în fața oscilațiilor de pe piețele internaționale ale petrolului și gazelor. Atunci când livrările sunt afectate de un război sau de o criză geopolitică, țările dependente de importuri plătesc mai mult chiar dacă nu consumă mai mult.
Energia curată a redus factura cu 36 de miliarde de dolari
Producția suplimentară de energie curată dezvoltată după 2020 a redus cu aproximativ 36 de miliarde de dolari factura importurilor de cărbune, petrol și gaze în primele cinci luni ale crizei. Cele mai mari economii au fost înregistrate de China și Japonia, urmate de Spania, Franța, Italia și Țările de Jos.
Fiecare cantitate de gaz, petrol sau cărbune înlocuită prin producția de energie curată a însemnat mai puțin combustibil cumpărat la prețurile ridicate din timpul războiului.
„Cea mai bună modalitate de a ne proteja împotriva prețurilor ridicate ale petrolului este să renunțăm cât mai repede la el”, a declarat Luke Wickenden, analist în domeniul energiei la CREA.
El a amintit că scumpirea petrolului și a gazelor afectează atât bugetele gospodăriilor, cât și economia mondială, în timp ce țările care au investit în energie curată după crizele anterioare au economisit miliarde de dolari.
Din această perspectivă, sursele regenerabile și electrificarea nu mai sunt doar soluții pentru reducerea emisiilor. Ele devin și o formă de protecție economică împotriva conflictelor și a șocurilor de pe piețele energetice.
Țările care produc o parte mai mare din electricitate din surse curate și consumă mai puțini combustibili fosili sunt mai puțin expuse atunci când prețurile internaționale cresc brusc.
Lecția Spaniei: Electricitatea curată nu este suficientă
Spania a economisit miliarde de euro datorită dezvoltării surselor regenerabile, dar nu a fost protejată complet de scumpiri. Factura suplimentară pentru importurile de combustibili fosili a fost echivalentă cu 181 de euro pentru fiecare locuitor, din cauza dependenței transporturilor, aviației și industriei de petrol.
„Experiența Spaniei arată că energia electrică nepoluantă trebuie să fie însoțită acum de o electrificare mai rapidă a întregii economii”, a declarat pentru Euronews Isaac Levi, coordonatorul echipei CREA pentru politici Europa-Rusia și analiză energetică.
Cu alte cuvinte, producția mai mare de electricitate verde reduce consumul de gaz și cărbune din sectorul energetic, dar nu poate proteja complet economia cât timp transporturile și o parte importantă a industriei continuă să depindă de petrol.
Peste 100 de organizații îi cer Ursulei von der Leyen un plan
Pe fondul acestei crize, peste 100 de organizații europene și internaționale îi cer președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să prezinte un plan pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili.
Organizațiile vor ca anunțul să fie făcut în discursul privind starea Uniunii, programat pentru 16 septembrie, și îi cer șefei Comisiei Europene o viziune comună pentru perioada rămasă din mandat.
„Vă îndemnăm să folosiți discursul viitor pentru a anunța lansarea unui raport cuprinzător, bazat pe date științifice și realizat în mod independent, cu un obiectiv clar: această criză a combustibililor fosili să fie ultima pentru Europa”, se arată în scrisoare.
Organizațiile semnatare, în frunte cu Climate Action Network Europe, susțin că europenii plătesc de două ori pentru dependența de combustibilii fosili: o dată prin facturile mai mari la energie și apoi prin pagubele tot mai grave provocate de schimbările climatice.
„Dependența de combustibilii fosili a subminat în mod repetat prosperitatea Europei și i-a limitat capacitatea de a acționa în lume. Atât timp cât Europa se bazează pe combustibili fosili, cetățenii săi rămân expuși șocurilor de preț și deciziilor geopolitice luate în alte părți”, avertizează organizațiile.
Acestea propun realizarea unui raport independent care să arate cum poate UE să accelereze renunțarea la combustibilii fosili fără să lase costurile în seama consumatorilor, angajaților și industriei.
Strategia ar urma să se bazeze pe dezvoltarea energiei regenerabile, creșterea eficienței energetice, modernizarea rețelelor și asigurarea unor lanțuri sigure de aprovizionare cu materiile prime critice necesare industriei europene.
Bill Gates își schimbă tonul față de inteligența artificială: Taxe pentru AI și locuri de muncă rezervate oamenilor
Ciucu: 102 kilometri de rețea de termoficare, reabilitați în 2026. Până acum, s-a înlocuit abia 25% din rețeaua primară
Republica Moldova - o independență (încă) volatilă
Daniel Bîrligea face o declarație plină de sinceritate la plecarea de la FCSB
