Prima ședință a CSAT după anularea primului tur al prezidențialelor de anul trecut nu a elucidat eșecul serviciilor secrete care nu au depistat din timp intervenția Rusiei în procesul electoral autohton.
Reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat „rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024”, fără să explice cum a fost posibilă ascensiunea bruscă a extremistului Călin Georgescu și sprijinul pe care acesta l-ar fi primit din partea Rusiei, după cum au arătat documentele desecretizate de preşedinte în decembrie anul trecut.
Nu există deocamdată nicio comisie parlamentară care să ancheteze activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) sau a Serviciului de Informații Externe (SIE) din perioada campaniei electorale din 2024.
Cele două instituții de intelligence nu au venit cu niciun fel de argumente care să descrie circumstanțele în care Rusia a compromis prezidențialele din România, cu toate că serviciul german de spionaj vorbea încă din octombrie 2024 despre agresivitatea în creștere a Moscovei în Europa.
Spre deosebire de Germania sau de alte state occidentale, serviciile autohtone continuă să tacă și în această perioadă în care Bruxelles-ul, Parisul și Berlinul avertizează asupra pregătirilor pe care le face Rusia pentru a ataca unul sau mai multe state NATO în următorii ani.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a ratat și de această dată să spună ce s-a întâmplat pe 24 noiembrie la primul tur al prezidențialelor și care sunt potențialele pericole în viitorul apropiat, deși comunicatul dat publicității în urma ședinței de azi notează că au fost adoptate „principalele obiective pentru 2025”.
Pe de altă parte, cu toate că a fost bifată execuția bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranței naționale de către instituțiile de forță, CSAT nu dă publicității valoarea acestora.
Comunicatul CSAT adună fără vreo structură dezbaterile de astăzi sugerând contradicțiile de la vârful statului tot mai evidente, între direcția președintelui interimar Ilie Bolojan care mizează pe sprijinul continuu acordat Ucrainei și tendința declarată a premierului Marcel Ciolacu de a aplauda acțiunile administrației americane oricare ar fi ele.
Astfel „România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului și eforturile SUA în această direcție”, dar în același paragraf enunță „obiectivul fundamental” al țării pentru „o pace justă și durabilă” și afirmația că „România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului”.
CSAT include, de asemenea, angajamentul luat de Ilie Bolojan la summit-ul de joi de la Paris al statelor care susțin Ucraina: „ca stat riveran la Marea Neagră, România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă.”
Rezultă că Bucureștiul va monitoriza armistițiul ruso-ucrainean și se va coordona cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră.
În subtext, CSAT lasă să se înțeleagă totuși că situația din regiune nu e neapărat sigură și că ar fi nevoie de măsuri pentru „gestionarea eficientă” a efectelor conflictului ruso-urcainean.
„Este necesar ca România să adopte o strategie proactivă, consolidându-și, totodată, relația bilaterală cu SUA,” pentru a avea o prezență militară americană consistentă pe teritoriul țării, mai precizează documentul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Din acest document se înțelege că nu e clar care sunt măsurile urgente care trebuie luate, care e axa geostrategică pe care va evolua România în viitorul imediat și nici care sunt riscurile cele mai mari.