Actualul președinte e marele câștigător al alegerilor parlamentare din Franța. Partidul său, Ensemble (ENS), în traducere „Împreună”, a obținut locul doi și 161 de deputați.
Pentru controlul politic al Parlamentului e nevoie de 289. De asemenea, Partidul Republican, centru-dreapta, va avea cel puțin 48 de deputați.
În urma turului doi de duminică, nu numai că „Rassemblement National” (Adunarea Națională), formațiunea de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen, a terminat pe poziția a treia, cu un număr de 142 de deputați, dar e practic imposibil să ajungă la guvernare.
Emmanuel Macron, imediat după ce formațiunea condusă de Marine Le Pen a câștigat alegerile europarlamentare, a anunțat organizarea unui scrutin național.
Decizia a fost una curajoasă, plină de riscuri, dar în final s-a dovedit a fi cea corectă.
Președintele a venit în fața cetățenilor și le-a pus o întrebare simplă: „Vreți, cu adevărat, ca țara să fie condusă de extrema dreaptă sau nu?” Francezii au răspuns.
E adevărat că acest răspuns va duce la o situație politică mai complicată decât cea de până acum, dar Macron a reușit să o împingă din nou pe Marine Le Pen în opoziție, în ciuda tuturor predicțiilor politice. Pentru cât timp? Asta rămâne de văzut.
Salvatorul republicii
Emmanuel Macron, președinte până în 2027, și-a asigurat în urma alegerilor parlamentare rămânerea în joc, fiind omul politic cel mai influent din Franța.
Alegerile au fost câștigate de Noul Front Popular, o alianță de patru formațiuni de stânga: Partidul Comunist, Partidul Socialist, Partidul Ecologist și mișcarea „Le France Insoumise” (Franța Nesupusă), condusă de Jean-Luc Mélenchon, un lider de extremă stânga.
Noul Front Popular a obținut 188 de locuri în Parlament, clasându-se pe prima poziție.
Gabriel Attal, actualul prim-ministru al Franței, și-a depus demisia imediat după ce primele estimări ale rezultatului alegerilor au fost făcute publice, dar conform unor surse de la Palatul Elysee, Macron n-o va aproba decât după desfășurarea Jocurilor Olimpice de la Paris (26 iulie - 11 august).
Președintele are, acum, tot timpul din lume să negocieze formarea unei majorități, cel mai probabil, cu formațiuni de centru-dreapta și centru-stânga, cu un nou premier.