După o hotărâre a ICCJ precum aceea primită de SIIJ și procurorul Mihaiela Iorga Moraru, prin care se constată încălcarea dreptului la liberă circulație al unui copil, efectul ar fi trebuit să fie instantaneu: demisia procurorului abuziv, acte de cercetare penală în dosarul nr. 2072/P/2019 deschis la plângerea familiei abuzate încă de anul trecut (fără niciun act de cercetare penală de atunci) și cercetarea disciplinară la Inspecția Judiciară.
Rușinile justiției romanești care au abuzat un copil
Repet, nu este vorba numai despre acuzații, de presă sau ale procurorilor. Este vorba despre o decizie definitivă a ICCJ. Dar pentru SIIJ și Inspecția Judiciară, hotărârile judecătorești și chiar deciziile CEDO nu au nicio valoare.
Ca să acopere scandalul abuzării unui copil, SIIJ a trecut la atac. Nu cu vreun caz de corupție reală în justiție, corupție care din cauza incompetenței SIIJ este la cote înalte din nou, după cum atrage atenția însuși procurorul șef DNA, adică al instituției care nu mai are nicio competență împotriva corupției magistraților.
SIIJ l-a scos din sertar pe vinovatul de serviciu, fostul procuror Negulescu de la Ploiești, pe care deocamdată l-a reținut cu propunere de arestare preventivă, la ani de zile de la începerea anchetei, timp în care a fost sub control judiciar.
Dacă Mircea Negulescu a comis sau nu ceva penal vom vedea în instanță, la cât de competentă e SIIJ nu m-aș mira să se descopere doar o abatere disciplinară. Dar măcar el nu mai e în sistem, a fost exclus din magistratură. În timp ce Mihaiela Iorga Moraru, abuzatoare în cazul unui copil, potrivit ICCJ, este. Iorga Moraru a fost acuzată de favorizarea infractorului într-un dosar penal DNA închis de SIIJ.
Pentru abuzurile SIIJ în dosarul Sorinei Săcărin, incluzând acuzația de fabricare a unui dosar împotriva judecătorilor de la Curtea de Apel Craiova, Inspecția Judiciară nu a avut niciun interes. Plângerea făcută de familia Săcărin a fost clasată. După decizia ICCJ e tăcere. Deși abaterea disciplinară e deja dovedită de instanță.
În schimb, IJ condusă de Lucian Netejoru, la rândul său scăpat de pușcărie printr-o prescripție și acuzat de plagiat masiv, se ocupă cu încălcarea deciziei CEDO în cazul Kovesi. Complice la această încălcare este Secția de judecători a CSM.
Acțiunea IJ împotriva judecătorului Crina Muntean de la Tribunalul Bihor a fost admisă de Secția de judecători a CSM cu sancțiunea suspendării pentru 6 luni din profesie pentru încălcarea art 99 lit a din Legea 303/2004 care sancționează ”manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.
Cum a adus Crina Muntean atingere onoarei sau probității profesionale? Printr-un interviu în care explică de ce era deja anchetată de IJ, prin voința exclusivă a lui Lucian Netejoru (acțiune cu termen la CSM în septembrie).
Pe scurt: pentru că a deranjat niște rețele mafiote din Bihor a fost reclamată la IJ că ar fi convins Colegiul de conducere al Tribunalului, nu e clar în ce fel, să fie singurul judecător de drepturi și libertăți și singurul care emitea mandate de interceptare, o practică uzuală și în alte instanțe. Adică acei judecători din colegiu erau ori retardați, ori cu pistolul la tâmplă ținut de Crina Muntean? Dacă numirea/delegarea a fost nelegală, de ce ea e vinovată și nu cei care au delegat-o?
Inițial, speța a fost clasată, clasare infirmată personal de Lucian Netejoru. Apoi Crina Muntean a explicat în presă ce s-a întâmplat, interviu pentru care s-a autosesizat inspectorul Baltag, soțul judecătoarei Baltag, membră a Secției pentru judecători din CSM, secție care a admis acțiunea pe o cercetare inițiată de soțul Baltag și a suspendat-o pe Crina Muntean din profesie pentru 6 luni. Înțeleg că soția Baltag nu s-a abținut de la vot.
Deci Crina Muntean este sancționată pentru libera exprimare, deși decizia CEDO în cazul Kovesi confirmă în mod explicit dreptul la liberă exprimare al magistraților.