Scrutinul din 9 iunie e puternic contestat și nu numai de cei care au pierdut alegerile. Social-democrații și liberalii au fost și ei afectați de dezorganizare și fraude în anumite competiții politice, dar faptul că au obținut rezultate mulțumitoare îi face orbi la dezastrul provocat de Autoritatea Electorală Permanentă și deciziile guvernului condus de Marcel Ciolacu.
Gheorghe Flutur, PNL, a fost în fruntea județului Suceava din 2008. A pierdut alegerile în 2024, în fața lui Gheorghe Șoldan, PSD, un tânăr de 33 de ani. De asemenea, după 20 de ani, social-democrații au reușit să câștige și primăria orașului.
Cele două victorii l-au determinat pe Marcel Ciolacu să vină în fața opiniei publice, purtând pe sub sacou, un tricou pe care scria „Make Suceava Great Again”, o parafrază a sloganului de campanie a lui Donald Trump din SUA.
„Toni Greblă nu trebuie să demisioneze. Domnul Toni Greblă organizează saci pe străzi? Eu înțeleg, e greu să pierzi, dar trebuie să existe şi demnitate în politică”, a spus Marcel Ciolacu, la conferința de presă, comentând acuzațiile de fraudare și proastă organizare a alegerilor.
„Nu poți ca acum patru ani să spui un lucru şi acum să spui alt lucru, în funcție de cum îți convine. Același lucru e şi despre data alegerilor. Nu poți să spui ceva acum câteva luni şi, acum, să susții altceva, dacă vrem ca acești tineri… să trăiască într-o democrație, într-un stat consolidat… Prea mult timp s-a mers cu ură, cu diversiune”, a mai adăugat Marcel Ciolacu.
Un milion de buletine de vot anulate
În fața valului de contestații, a cererilor de renumărare a voturilor și dovezilor de falsificare a proceselor verbale, reprezentanții PSD și PNL au adoptat o atitudine defensivă, încercând să mute discuția în zona confruntării politice.
Ei susțin că acuzațiile de fraudă vin de la cei care au pierdut alegerile și nu sunt altceva decât o strategie a USR de a ascunde rezultatele slabe, dar și de a pregăti campania electorală pentru alegerile prezidențiale și parlamentare.
Dar din datele oficiale publicate până acum rezultă un tablou cu adevărat îngrijorător pentru democrația din România.
Indiferent de rezultate, votul a 500.000 de oameni a fost anulat. La alegerile europarlamentare, acolo unde era un singur buletin, iar procedura destul de simplă, au votat 9.214.607 persoane, iar numărul voturilor nule a fost 482.919, adică 5,24%.
În plus, la alegerile locale, peste un milion de buletine de vot au fost, de asemenea, anulate. Cele două cifre arată cât de rău au fost organizate alegerile, iar aici e responsabilitatea Guvernului PSD-PNL și a Autorității Electorale Permanente, conduse de controversatul Toni Greblă.
„Autoritatea Electorală Permanentă precizează că nu are atribuții și nu intervine în niciun fel în activitatea de numărare a voturilor, de înscriere a acestora în procesele-verbale, de efectuare a operațiunilor de centralizare a rezultatelor votării, de soluționare a contestațiilor, de renumărare a voturilor ori în activitatea birourilor electorale, indiferent de nivelul la care acestea funcționează”, se arată într-un comunicat oficial, dat publicității în data de 14 iunie.
Dar responsabilitatea lui Toni Greblă nu e să „care sacii cu voturi”, cum a sugerat Marcel Ciolacu, ci aceea de a garanta desfășurarea unui proces electoral corect, transparent și independent în fața interferențelor politice. Ceea ce nu a făcut.
Toni Greblă vrea ca puterea să numere voturile
Decizii ale AEP au creat avantaj pentru partidele aflate la guvernare.
De exemplu, decizia de a se tipări buletine de vot în ziua alegerilor sau introducerea reprezentanților politici ai minorităților naționale în secțiile de votare.
Aceștia, în mod tradițional, se află sub control guvernamental, iar intrarea lor în joc a însemnat că într-o secție de votare, puterea avea patru oameni (PSD, PNL, UDMR, Minorități), iar Opoziția, unul (Alianța ADU), cel mult doi, acolo unde a candidat și REPER.
Cifra uriașă de voturi anulate are legătură cu organizarea alegerilor și sunt indicii că nu a fost obiectivă.
De două zile, susținători ai USR și alți oameni, în număr de câteva sute, se strâng în Piața Victoriei pentru a protesta față de modul de organizare al alegerilor.
Manifestarea nu e mare și nu va schimba nimic, dar reprezintă un semn că nemulțumirile față de alegerile din 9 iunie există și se acumulează.
Legislația electorală din România trebuie îmbunătățită, consideră mai mulți experți, dar din păcate, propunerile venite de la Toni Greblă, președintele AEP, reprezintă o încercare de a elimina și puțina transparență care mai există în favoarea unei opacități absolute în privința numărării voturilor.
Rezultat fabulos pentru PNL la alegerile locale. 38% din numărul mandatelor de primari, 37% din numărul mandatelor de consilieri locali, 30% din numărul mandatelor de preşedinţi de consilii judeţene şi 32% din numărul mandatelor de consilieri judeţeni. Dezastru, cum ar zice Ciolacu
Florin Roman (PNL), coordonator campanie electorală alegeri locale
Acesta a propus nici mai mult, nici mai puțin, ca la numărarea proceselor verbale venite din secții la Birourile Electorale să nu mai poată asista reprezentanții partidelor și ai societății civile.
„Organizațiile semnatare își arată îngrijorarea față de declarațiile președintelui Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, care a susținut că s-ar impune revizuirea legislației electorale pentru a nu mai permite prezența în timpul numărării voturilor a candidaților, a observatorilor și a presei”, se arată într-un protest publicat pe site-ul ExpertForum și semnat de mai multe ONG-uri.
„Considerăm că această declarație este contrară oricăror principii care ar trebui să asigure transparența procesului electoral și poate aduce atingere gravă integrității acestuia”, se mai subliniază în comunicat.
„După cunoștința noastră, niciun președinte al AEP nu a mai încercat să elimine observatorii din procesul electoral și nici chiar partidele politice nu au făcut astfel de declarații. Ar trebui să fie în interesul AEP, garant al organizării unor alegeri corecte, ca procesul să fie monitorizat de cât mai multe organizații independente”, au mai precizat reprezentanții societății civile.
Deteriorarea democrației
Neregulile și fraudele de la alegerile din 9 iunie vor rămâne, cel puțin deocamdată, o problemă internă, instituțiile europene și organizațiile internaționale nu se vor implica deocamdată, agenda publică fiind marcată de criza provocată de războiul din Ucraina.
Europa şi organizaţiile internaţionale nu pot închide ochii la ce se întâmplă acum în România şi nu pot să tacă. Am cerut OSCE şi Comisiei Europene să pună presiune pe autorităţile din România, care au obligaţia de a înlătura orice suspiciune de furt şi de fraudă
Ramona Strugariu, copreședinte REPER
Dar problema nu va trece neobservată, iar modul defectuos de organizare a alegerilor, carențele legislative și lipsa de transparență vor fi consemnate de rapoartele organizațiilor de monitorizare a proceselor democratice.
Prin această rundă de alegeri, România a făcut pași mari înapoi și se observă cum conflictul militar de la graniță erodează grav sistemul politic de la noi din țară.