În apartamente era frig. Venise toamna și se întuneca devreme. Cei mai mulți locatari ai blocului cu nouă etaje, situat în sud-estul Moscovei, dormeau tun. Afară erau în jur de 5 grade Celsius, în cartier era liniște și întuneric, mult întuneric. Explozia s-a produs imediat după miezul nopții.
A fost atât de puternică încât a năruit clădirea. Mulți dintre oameni, cei norocoși, s-au trezit sub mormane de moloz, printre resturi de mobilier și ziduri sfărâmate. 96 dintre ei au murit, mulți pe loc, câțiva în orele următoare, la spital, iar acesta era doar începutul.
În perioada 4-16 septembrie 1999, într-o serie de patru explozii în blocuri de apartamente din Moscova și împrejurimi sunt uciși peste 300 de oameni.
Aceste atentate îl scot din umbră pe proaspătul prim-ministru Vladimir Putin, numit în urmă cu o lună în această poziție de către președintele de atunci, Boris Elțîn.
Vladimir Putin, fost director al FSB în perioada 1998-1999, a denunțat exploziile ca fiind atentate teroriste puse la cale de organizațiile cecene, iar pe fondul crizei s-a prezentat ca un lider autoritar în fața unei opinii publice îngrozite.
Litvinenko l-a acuzat pe Putin că e omul din spatele exploziilor și a murit
Au fost multe suspiciuni legate de acele explozii, iar mai mulți cercetători, jurnaliști și experți consideră acum că au fost puse la cale și executate de agenți FSB pentru a genera o criză care să-i consolideze puterea și influența lui Vladimir Putin.
“Alexander Litvinenko, concediat de FSB pentru că a transmis secrete în spațiul public, a început să lucreze pentru omul de afaceri Berezovsky, pe post de consultant de securitate. În baza informațiilor adunate, fostul agent era convins că seria de explozii a reprezentat un complot pus la cale de FSB și de directorul de atunci, Vladimir Putin, înainte de plecarea sa, pentru a construi un motiv solid de declanșare a bombardamentului asupra Ceceniei, astfel încât noul premier să primească susținerea opiniei publice. Dacă e adevărat, noul prim-ministru nu era doar un gangster, dar și un monstru care a măcelărit peste trei sute de concetățeni de-ai săi cu scopul de a câștiga viitoarele alegeri”, scrie Heidi Blake în cartea “From Russia With Blood” (Din Rusia cu sânge), publicată în anul 2019, în Marea Britanie.
Alexander Litvinenko a fost otrăvit cu poloniu, o substanță radioactivă, de agenți ai serviciilor secrete ruse într-un restaurant din Londra, în data de 1 noiembrie, 2006.
Litvinenko a fost ucis de doi agenți FSB, Andrei Lugovoi și Dmitri Kovtun, operațiunea fiind realizată cu aprobarea lui Vladimir Putin, se arată în ancheta oficială desfășurată de autoritățile britanice.
FSB, un instrument al Kremlinului
În data de 5 octombrie 2020, cu două zile înainte ca Vladimir Putin să împlinească 68 de ani, Atlantic Council, un important institut de analiză geostrategică din SUA, a dat publicității un raport despre FSB (Serviciul Federal de Securitate), cea mai puternică și influentă agenție de informații din Rusia, aflată direct în subordinea lui Putin.
FSB-ul de astăzi este mult mai puțin represiv ca fostul KGB din Uniunea Sovietică, dar asta nu înseamnă că acest serviciu secret nu controlează activitatea politică și pe cea economică din Rusia.
“Pericolul vine din transformarea FSB nu numai într-un instrument politic al Kremlinului, ci și într-un centru de luare a deciziilor politice pe care nu-l mai controlează nimeni, care devine mai puternic ca alte agenții de stat. Cu cât celelalte agenții vor continua să fie controlate de FSB, cu atât va fi mai greu pentru sistem să se recupereze în caz de prăbușire a guvernului, așa cum s-a întâmplat și în 1953 după moartea lui Stalin. Același lucru s-ar putea întâmpla din nou când Rusia va suferi următoarea schimbare de conducere. O schimbare de regim ar reprezenta o amenințare serioasă pentru diferitele grupuri de putere din cadrul FSB și ar putea avea consecințe imprevizibile, inclusiv încercări ale elitei de a uzurpa puterea cu forța sau chiar declanșarea unui război civil între clanurile de putere”, se arată în raportul realizat de Atlantic Council.
FSB, un KGB fără ideologie
Situația descrisă a actualului FSB are două consecințe majore pentru Rusia, susțin experții implicați în realizarea documentului, iar una este cea care duce la stagnare economică. E imposibil să te dezvolți atâta timp cât guvernarea depinde exclusiv de interesele unui grup restrâns din jurul șefului suprem. Când acesta dispare, apare fenomenul de fragmentare și coliziune în grupul respectiv.
Germania asigură că vor exista sancțiuni din partea UE pentru Rusia, pentru otrăvirea lui Navalnîi
A doua consecință este deteriorarea funcționării economiei, în lipsa competivității, dar și blocarea administrativă, fenomen observat și în perioada Uniunii Sovietice. Fără competiție economică apar decizii subiective și arbitrare care generează crize economice și administrative.
Marea diferență dintre FSB și KGB, astăzi, este lipsa ideologiei. În timpul Războiului Rece, ofițerii KGB credeau în comunism, în idealurile socialismului, în plus, existând și un întreg aparat de partid care se ocupa cu îndoctrinarea lor.
FSB de astăzi este un KGB fără doctrină. În ultimul deceniu, Putin și mass-media din Rusia au creat un nou naționalism, dar nivelul de convingere la nivelul FSB e redus, consideră experții.
“Formarea FSB, această forță politică fundamental nouă, care a avut loc de-a lungul anilor 1990 și a continuat până în 2003, s-a desfășurat în trei etape: comercializare, criminalizare și emancipare. Comercializarea și criminalizarea, care au avut loc practic simultan, au fost consecințele inevitabile ale dezideologizării serviciului în timpul prelungitei crize politice și economice generale de la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90. Emanciparea a avut loc mai târziu și a însemnat finalizarea renașterii organizației și atingerea unui nou nivel de influență”, se arată în raportul publicat de Atlantic Council.
Banda din St. Petersburg
Evoluția FSB, privind în urmă, e una simplă. Resturile KGB care au supraviețuit după prăbușirea URSS au fost preluate de cea mai influentă mafie a anilor ’90, denumită “Banda din St. Petersburg” (Gang of St. Petersburg), condusă de Vladimir Putin, fost ofițer KGB și consilier al primarului din cel de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei.
O jurnalistă din Rusia a murit, după ce și-a dat foc în fața Ministerului de Interne rus
Putin, folosindu-și relațiile, dar și oameni din KGB rămași fără slujbe după prăbușirea agenției și-a impus un control economic asupra rețelelor de trafic din oraș, a avut acces la resurse uriașe pe care le-a transformat în influență politică. Odată ajuns în cercul de putere al președintelui Boris Elțîn a fost ușor să se facă util și să devină director FSB, iar la scurt timp prim-ministru.
În 2004, în urma unui decret dat de președintele Putin, FSB devine stat în stat.
“În 2004 și 2005, Igor Sechin, un prieten al lui Putin, care deținea funcțiile de viceprim-ministru și șef adjunct al administrației prezidențiale, a creat cel de-al șaselea Birou FSB pentru Managementul Securității Interne (așa-numitele „Forțe Speciale Sechin”), fiind unul dintre cele mai influente unități ale agenției. Potrivit unui fost ofițer al FSB, al șaselea serviciu a fost creat în primul rând pentru a extinde domeniul operațiunilor FSB, care erau în mod tradițional mai limitate decât cele ale Ministerului de Interne, în ciuda accesului mai mare al agenției la informații”, se arată în raportul Atlantic Council.
Alexei Navalnîi, ultima țintă de pe lista tot mai lungă a inamicilor lui Putin
Această “direcție” a șasea din FSB a uzurpat din atribuțiile Ministerului de Interne, agenții de aici și-au creat legături cu procurorii, folosindu-și influența pentru a proteja oameni de afaceri care lucrau și în interesul ofițerilor FSB, arată experții care au scris raportul.
Același mod de operare e folosit și în ce privește sistemul politic și cel economic. În România, suntem familiarizați cu acest tip de serviciu secret. Securitatea lui Ceaușescu în anii ’80, dar și SRI-ul din perioada lui Ion Iliescu și până la aderarea țării la NATO și Uniunea Europeană funcționau la fel. Unele sechele au rămas până azi, acestea fiind remarcate și condamnate de opinia publică.
FSB e o mașinărie de făcut bani pentru Putin și asociații săi, una care-l menține pe acesta la putere și care înlătură opozanții.
Cazul otrăvirii lui Alexei Navalnîi, liderul Opoziției, este ultimul episod dintr-o serie de asasinate și otrăviri asupra oamenilor de afaceri care i s-au opus lui Putin, jurnaliști, lideri politici și agenți care au devenit o posibilă amenințare la adresa liderului de la Kremlin.