Fostul ambasador american la București Adrian Zuckerman a acuzat România că nu are încă un calendar privind bateria Patriot pe care a promis-o Ucrainei.
Dar Bucureștiul pare să urmeze aceeași cale cu Polonia. Cele două state aflate în prima linie de apărare a NATO nu vor să renunțe fără compensații similare și imediate la sistemele lor strategice defensive.
Sistemul Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme defensive, cu eficiență mare împotriva rachetelor și aparatelor de zbor. România a comandat șapte sisteme de acest fel, dar deocamdată doar patru au ajuns în țară și numai două sunt operaționale.
Potrivit Centrului Internațional pentru Studii Strategice, o baterie Patriot nouă costă peste 1,1 miliarde de dolari, din care 400 de milioane de dolari este sistemul şi 690 de milioane de dolari sunt rachetele dintr-o baterie.
După ce, la finele lunii aprilie, Statele Unite au cerut Bucureștiului să trimită unul dintre aceste sisteme Kievului, premierul Marcel Ciolacu a declarat că „domnul ministru al Apărării are reţineri mari să dăm unul dintre sisteme Ucrainei”, iar președintele Klaus Iohannis a spus că e „deschis discuțiilor” abia după întâlnirea din 7 mai pe care a avut-o cu Joe Biden.
În urma presiunilor venite de la Washington, pe 20 iunie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării decide donarea unuia din cele existente, după ce americanii au asigurat România că vor primi ceva similar în schimb.
Nu există însă nicio grabă în acest sens.
Fostul ambasador al Statelor Unite la București Adrian Zuckerman a declarat pentru TVR Info că, deși România s-a angajat să livreze rapid o baterie Patriot ucrainenilor, aceasta „nu a fost dată și nici nu există un plan să fie dată într-o lună sau două”. Fostul diplomat spune că nu înțelege logica ministrului Apărării și a Guvernului, dar sugerează că Bucureștiul trage de timp.
În schimb, surse din MApN explicau acum o lună pentru Europa Liberă că celelalte două sisteme Patriot pe care le are în dotare, dar care sunt încă împachetate, vor fi gata să intre în circuitul apărării țării până în primăvara anului 2025. Altfel spus, niciunul din cele patru n-ar fi destinat Ucrainei.
Președintele Klaus Iohannis detalia după decizia CSAT în privința cedării sistemului defensiv că România are „pretenția” să fie „compensată rezonabil” și că se negociază cu Statele Unite toate amănuntele.
Fostul ambasador american transmite însă un mesaj atunci când subliniază că „e o chestiune de voință politică” și că la mijloc nu pot exista pretexte de natură tehnică: pur și simplu, una din cele două baterii Patriot nedespachetată de români trebuia trimisă în Ucraina așa cum era.
Prezent la discuție, generalul Constantin Degeratu, fost șef al Statului Major General, a încercat să justifice întârzierea prin faptul că o baterie Patriot are nevoie de până la 9 luni pentru a fi pusă pe picioare, că în schimbul renunțării la acest sistem România trebuia să primească muniție, fiindcă aceste sisteme au nevoie de rachete, și că oricum țara se află într-o situație economică precară, sugerând că nu e momentul unei donații.
Adrian Zuckerman a insistat însă că România a făcut o promisiune și nu s-a ținut de ea, adăugând că și în trecut Bucureștiul a fost în discuții să dea avioane ucrainenilor, dar că a invocat durata lungă de pregătire a piloților și a amânat sine die acest eventual ajutor.
În vreme ce Germania a dat încă din luna iulie trei baterii Patriot Ucrainei, România și Statele Unite se află abia la începutul tratativelor legate de posibila donație strategică pentru Ucraina.
Nu e clar dacă intervenția fostului ambasador are legătură cu impasul negocierilor sau, pur și simplu, cu reticența Bucureștiului de a renunța la o armă strategică de apărare în contextul unor informații legate de avansul războiului și de faptul că România are o frontieră vulnerabilă la Marea Neagră.
Nici Polonia nu a vrut să renunțe la sistemele care o apără, premierul Donald Tusk a declarat încă de la început că țara sa nu are suficiente baterii Patriot pentru a putea da și altora și că nimeni nu ar trebui să se aștepte la așa ceva „de la Polonia, ca stat din prima linie”, fiindcă „toți înțeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spațiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele rusești”.
Totuși, la jumătatea lunii iunie, ministrul Apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, spunea că unul din sistemele Patriot din Polonia va fi cedat Ucrainei, după ce va fi înlocuit cu o baterie din altă parte a lumii, fiindcă Varșovia „nu a fost de acord cu transferul bateriei poloneze: sistemele Patriot poloneze apără cerul polonez şi acest lucru nu se va schimba".
România are aceleași argumente ca Polonia, dar nu e destul de curajoasă să le expună cu voce tare. Face parte din tradiția Bucureștiul să-și arate mușchii atlantiști și pe dedesubt să-și schimbe poziția sau chiar să adopte una contrară.