- Mai mulți vloggeri de succes au primit bani ca să răspândească o informație falsă cum că vaccinul Pfizer provoacă moartea.
- 12 persoane din SUA sunt responsabile pentru 65% dintre mesajele anti-vaccin distribuite pe Facebook și Twitter. Deși au încălcat regulile, conturile lor sunt încă active.
- Joe Biden a acuzat rețelele sociale că omoară oameni. Reprezentanții acestora au spus că îi salvează.
- Primul caz de reacție instituțională din România împotriva unei persoane care răspândește mesaje anti-vaccin pe Facebook.
- Dezinformarea nu poate fi combătută de cei care o promovează.
Nu mai e un secret pentru nimeni că rețelele sociale au clacat în pandemie, devenind instrumentele prin care s-a răspândit neîncrederea și teama de vaccin în întreaga lume.
“Probabil că am mai avea încă poliomielită dacă am fi avut genul de informații false care se răspândesc acum”, a declarat Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Boli Infecțioase și Alergii din SUA, într-un interviu pentru CNN.
Vaccinul împotriva poliomielitei a fost realizat în 1950 de către medicul american Jonas Salk. În decurs de patru ani, acesta a scăzut numărul de cazuri de la 18 la 100.000, la 2 cazuri la 100.000.
Astăzi, această boală infecțioasă a fost eradicată în marea majoritate a statelor.
În urmă cu câteva zile, Joe Biden, președintele SUA, a criticat dur rețelele sociale cu privire la informațiile false pe care le distribuie în legătură cu pandemia și campaniile de vaccinare.
Rețelele sociale “omoară oameni!”, a spus el. “Priviți, singura pandemie pe care o mai avem e printre cei nevaccinați. Și ele (n.a. rețelele sociale) omoară oameni”, a declarat președintele SUA.
Reacția Facebook nu s-a lăsat prea mult așteptată, iar purtătorul de cuvânt al companiei a declarat că “faptele arată că Facebook ajută și salvează vieți”.
Contează mai mult sau mai puțin cine are dreptate, dar cum au observat experții medicali, dar și sociologii, Facebook și YouTube sunt principalele canale de comunicare care au ajutat la promovarea și răspândirea mișcărilor anti-vacciniste.
De la site-uri de întâlniri la principalele surse de informare
Și asta s-a întâmplat dintr-un singur motiv, pentru că rețelele sociale s-au transformat în platforme de informare deși nu și-au propus niciodată acest lucru.
“Și-au propus să conecteze și să amuze oamenii, dar să și câștige mulți bani. (De fapt, ambele au început ca site-uri de relații, mai mult sau mai puțin.) Pe măsură ce au crescut, au dezvoltat algoritmi pentru a arăta fiecărui utilizator tot mai mult din ceea ce dorea acesta să vadă”, arată jurnalistul Will Oremus într-un articol publicat în Washington Post.
“Pentru a lua aceste decizii, companiile s-au uitat la datele pe care le aveau la îndemână: ce postări și clipuri au generat cele mai multe aprecieri, comentarii și vizionări și ce tipuri de postări a urmărit sau i-a plăcut utilizatorul înainte”, mai scrie jurnalistul.
Devenind cele mai importante surse de informații din lume, modelul lor de seducție, creat pentru a atrage cât mai mulți utilizatori, a generat un mecanism prin care ceea ce se întâmplă în realitate nu a mai contat, important fiind ca fiecare să primească exclusiv acel conținut care-i face plăcere.
Un faliment al algoritmilor
Până la Facebook și YouTube, într-un ziar, într-o revistă, în programul de știri de la un post TV apăreau informații generale care încercau să descrie realitatea.
Chiar dacă mijlocul de informare are o anumită orientare ideologică, cele mai multe fac distincția între opinie și știre. Astfel, oamenii sunt tot timpul într-o măsură mare sau mai mică puși în situația de a vedea și cealaltă față a monedei și de a-și forma o opinie, pornind de la fapte, de la relatarea unei întâmplări, a unui eveniment.
Rețelele sociale au anihilat prezentarea a faptelor, ajungându-se ca oamenii să-și facă o opinie și să se exprime pornind de la “pseudo-fapte”, de exemplu enunțuri cum că “pământul este plat”.
Și înainte de Facebook și de YouTube erau mulți oameni care, probabil, credeau că pământul este plat, dar nu primeau confirmări calificate din mass-media cum că aceasta ar fi realitatea. Unui susținător al unei astfel de inepții nu i se oferea o tribună globală de la care să repete zi de zi un neadevăr.
Și în mass-media clasică existau publicații senzaționaliste în care apăreau enunțuri șocante, dar făceau parte dintr-o anumită categorie cunoscută de oameni, fiind tratate ca atare.
Criza generată de rețelele sociale e și un faliment al algoritmilor puși să facă ordine și să ierarhizeze întâmplări și informații.
Guvernele încearcă să controleze rețelele, dar au și ele interese
Nici Facebook, nici Twitter, nici YouTube, nici Instagram nu au resursele necesare pentru a angaja jurnaliști și editori pentru fiecare țară și teritoriu cu scopul de a face ordine în marea de enunțuri care inundă rețelele sociale.
În plus, dacă ar face asta, mulți “actori interesați” care la umbra informațiilor false își promovează propria agendă politică, socială sau comercială s-ar retrage, punând în pericol profitul acestor rețele.
Centrul pentru Combaterea Urii pe Internet (Center for Countering Digital Hate) din SUA a publicat un raport în urmă cu o săptămână în care se arată că: “…doar doisprezece indivizi sunt responsabili pentru cea mai mare parte a conținutului anti-vaccin din SUA distribuit sau postat pe Facebook și Twitter. Majoritatea acestora sunt activi pe Facebook și Twitter, în ciuda încălcărilor repetate ai termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor de către aceste rețele sociale”, se arată în documentul realizat de organizația americană.
Criza rețelelor sociale va determina guvernele și instituțiile profesionale să ia măsuri împotriva celor care promovează minciuna și dezinformează.
Aplicațiile de comunicare socială sunt tot mai des asociate cu un spațiu public în care e nevoie de un anumit comportament pentru a nu limita libertatea celuilalt.
Pe de altă parte, guvernele au tendința de multe ori să modifice realitatea pentru a ascunde eșecurile și a se perpetua la putere.
Un medic anti-vaccinist român, cercetat de universitatea la care preda
Răzvan Constantinescu, medic gastroenterolog și cadru didactic, e unul dintre cei mai mari activiști anti-vaccin din România.
A participat la mitinguri, a făcut zeci de postări împotriva vaccinării și a măsurilor de protecție.
După mai bine de un an, Universitatea de Medicină și Farmacie a reacționat și l-a suspendat, iar Colegiul Medicilor a început o cercetare disciplinară asupra lui.
Mai mult, această instituție a anunțat că susține proiectul propus de ministrul Sănătății prin care cadrele medicale nevaccinate trebuie să-și plătească testele anti-Covid.
“Excelent, Colegiul Medicilor începe să se activeze. Colegiul Medicilor este organizația din România care acordă sau ridică dreptul de liberă practică pentru medicii din țara noastră. Un medic nevaccinat constituie un risc pentru pacienții lui”, a scris Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, pe pagina sa de Facebook.
Pe rețelele sociale se duc adevărate războaie, depășind simpla postare a unui exaltat sau fals profet. Sunt state care finanțează campanii împotriva altora, sunt companii comerciale care atacă și încearcă să compromită produsele concurenței și sunt partide care se confruntă, folosind tactici de propagandă și dezinformare. E o întreagă lume în mișcare, cu bune și cu rele, una care i-a depășit în complexitate chiar și pe creatorii miliardari ai platformelor sociale.
Vloggeri, plătiți să compromită vaccinul Pfizer
Mai mulți vloggeri influenți de pe YouTube au primit un mesaj de la o companiei de marketing prin care erau rugați, în schimbul unor sume de bani, să promoveze mesajul că “rata mortalității în rândul persoanelor care au făcut vaccinul Pfizer este de aproape trei ori mai mare decât în rândul celor care s-au vaccinat cu AstraZeneca”, anunță BBC News.
Unii dintre ei au ieșit public și au denunțat campania, dar nimeni nu știe cu exactitate câți au acceptat oferta și câte astfel de mesaje nu au fost publicate deja.
Pandemia a arătat mai mult ca oricând limita rețelelor sociale și faptul că proprietarii și acționarii acestor companii nu vor reuși să rezolve problemele legate de distribuirea de informații false.
