• Războiul nu a înghețat. A venit iarna pe frontul din Ucraina și ritmul operațiunilor militare a scăzut, dar asta nu înseamnă că războiul a înghețat. Doar a încetinit, pentru că noroiul împiedică tancurile să se miște în voie. Când va veni gerul sănătos și va îngheța pământul, războiul se va dezgheța, iar ucrainenii își vor putea continua ofensiva în Herson, unde deja au trecut pe malul stâng al Niprului și prin Donbas sau Zaporojie, unde vor găsi trupe ruse infantile și neechipate.
• Cum ar vrea Kremlinul negocieri de pace. Ca să țină frontul până la primăvară, Putin ar avea nevoie de un moment de respiro, de un armistițiu. Dacă însă ar cere un armistițiu, autocratul de la Kremlin ar ajunge de râsul cămilelor din Turkmenistan și atunci, în bun obicei kaghebist, supralicitează arătându-se dornic de negocieri de pace.
Este evident că, dacă Ucraina ar cădea în capcana asta a ,,negocierilor”, ar avea parte de discuții interminabile, de condiții de neacceptat puse de Moscova, de încercări rusești de a atrage la masa tratativelor țări europene, dacă nu pot aduce acolo America. Am avea parte de un circ mediatic de toată frumusețea în care un domn ca Lavrov va putea să-și demonstreze ,,clasa” diplomatică prelungind discuțiile cât va putea de mult.
În vremea desfășurării spectacolului ăstuia de circ, acțiunile militare vor fi obligatoriu înghețate. Uite, bre Occident, va spune propaganda rusă, nu mai atacăm ca să ne dovedim buna credință, deci comandați și voi ucrainienilor să nu mai atace.
Putin, împingând diplomația în avangardă, ar obține pentru armată două luni de odihnă. Timp în care ofensiva de iarnă ucraineană pentru care se pare că armata Kievului este pregătită va fi pusă la murat, în cămară.
Apoi va veni primăvara, pământul se va dezgheța și se va dezgheța și războiul pentru că domnul Lavrov va îngheța negocierile pentru vreun flintic de motiv.
Harașo scenariu, baștan cine l-a conceput!
• Cum stau lucrurile pe frontul de vest. Ucraina nici nu se gândește să cadă în capcana rusă, principiul sănătos de a merge la negocieri doar dacă Rusia părăsește teritoriile ocupate face țăndări planul Kremlinului de a trece iarna.
SUA sunt și ele de partea acestei idei, Joe Biden nu are chef de discuții cu Putin decât dacă acesta retrage acasă în Rusia lui armata din Ucraina.
Prin Germania apar voci care vorbesc pe șleau despre responsabilitatea politicii doamnei Merkel în provocarea războiului din Ucraina, deci pas negocieri și de aici.
Până și domnul Macron s-a mai liniștit și și-a mai nuanțat declarațiile, pentru că a înțeles și dumnealui că e dreptul lui Zelenski, citez: "ca la un moment dat poporul ucrainean să poată alege pacea în termenii pe care el o va decide". Dar președintele francez nu este explicit legând pacea de retragerea rușilor din Ucraina, refuzând astfel să se poziționeze corect politic față de problemă.
• Cum stau lucrurile cu domnul Macron. Un pic mai nuanțate. Dar domnul Macron, neastâmpărat ca de obicei, vorbește nu despre negocierile de pace de acum, astea voite mintenaș de Putin. Dumnealui urcă în sferele înalte ale diplomației arătându-se gata să ofere ,,garanții de securitate” Moscovei, dacă aceasta va voi pacea cu Ucraina. Care sunt garanțiile alea nu ne deconspiră domnul președinte francez și nici nu ne spune ce vrea să ofere Moscova în schimbul ,,păcii”.
Probabil dumnealui crede că discuțiile astea „înalte” sunt apanajul lui de drept, al lui și al lui Putin. Probabil că se și visează în vizită la Kremlin șezând la o masă normală cu autocratul de acolo.
Lumea ucraineană s-a inflamat, lumea baltică asemenea, iar în luările de poziții pe temă oficialii au spus clar că nu sunt de acord cu ideea emanată de la Paris. Drept să spun, nici eu, dacă aș fi în locul lor, nu aș avea încredere în ,,negocierile” președintelui francez, nașul defunctului format Normandia.
Eu cred că la Washington domnul Biden a vorbit destul de clar pe această temă, dar mai cred și că președintele francez nu poate renunța la atât de draga sa idee de a fi centrul unor negocieri cu Putin, s-ar face și el, aidoma autocratului de la Kremlin, de râsul cămilelor din Maroc.
Mai ales că ar părea că domnul Biden e pe locul unu iar el, domnul Macron, nu s-a calificat en fanfare din grupă, cum a făcut țara sa la mondialele din Qatar. Și atunci caută o cale de scăpare din situația jenantă în care singur a intrat vorbind neclar și nerotund despre niște eventuale, viitoare și ipotetice negocieri cu Kremlinul.
Omițând să spună că negocierile astea, dacă vor avea loc, vor fi în principal apanajul SUA și NATO. Iar SUA și NATO nu vor oferi nimic Rusiei, pentru că cererile ei sunt nerealiste, sunt făcute să escaladeze un conflict, nu să aducă pace. Pace a fost înainte de februarie 2022, este normal să revenim acolo, la respectarea dreptului internațional.
• De ce ar mai fi nevoie de alte negocieri, de alte garanții de securitate? Dacă Rusia se va retrage din Ucraina, de ce ar mai fi nevoie de alte negocieri, de ce ar fi nevoie de alte garanții de securitate? Doar ca Putin să se laude că a adus Vestul la masa negocierilor?
Ar fi inutil pentru că statul rus nu se va reforma și oficialii săi vor trăi îmbibați de otrava nevoii de revanșă. Chiar de vor semna sute de tratate de pace cu domnul Macron sau cu președintele din Costa Rica, ideea ocupării Ucrainei nu va dispărea din mentalul neoficial și imperial al Kremlinului.
Apoi, dacă va fi ca Ucraina să alunge trupele ruse înapoi în granițele lor, va garanta vreun tratat de pace că Rusia nu va trăi cu mânia de a încerca a doua oară o invazie?
Niște negocieri paralele, peste cele purtate de Ucraina, chiar de vor oferi autocratului Putin ,,garanții de securitate”, nu vor garanta că Rusia, rămasă în aceeași mentalitate imperială, nu va ataca iar Ucraina. Doar îi vor da posibilitate autocratului să livreze la intern o poveste care să-i prelungească statul la Kremlin. Și, atunci, se naște întrebarea legitimă, de ce am avea nevoie de negocierile visate de domnul Macron?
Poate că ar fi mai bine să așteptăm ca războiul ăsta să transforme Rusia, să așteptăm ca înfrângerea să ucidă idei imperialiste ca cele formulate de Dughin și să trimită la lada de gunoi a istoriei lideri ca Putin. Și dacă asta nu se va întâmpla, nu va trebui să ne pregătim să apărăm Ucraina și Europa, să ne pregătim să descurajăm o nouă invazie?