Cum stă România, din punct de vedere economic, comparativ cu alte state care au trecut prin pandemie. Și ce avem de învățat

Cum stă România, din punct de vedere economic, comparativ cu alte state care au trecut prin pandemie. Și ce avem de învățat
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Toate economiile ies cu suferințe mari din pandemie. Criza sanitară lasă urme adânci. În plus, au loc schimbări structurale. Acesta este procesul înfășurător, de ansamblu.

Dar economiile sunt foarte diferite prin nivele de dezvoltare, capacitate tehnologică și științifică, forța sectorului privat (forța companiilor), robustețea bugetelor publice, accesul la piețele financiare.

Romania se situează în plutonul ultim în Uniunea Europeana în numeroase privințe, chiar dacă decalajul PIB/locuitor a fost redus în ultimele două decenii. Discrepanțe, decalaje, sunt încă foarte mari și explică în largă măsură emigrația și nemulțumiri ale cetățenilor.

ADVERTISING

Avem problema deficitului bugetar, care va fi o preocupare majoră pentru Guvern. Este de repetat că, daca vom face corecția necesară în mod gradual, dacă vom absorbi intens și cu deșteptăciune resurse europene – mai ales că cca 70% din banii alocați României prin Fondul de redresare ar trebui folosiți în intervalul 2021-2023, pot fi înfăptuite lucruri bune privind construcția infrastructurii, digitalizare, protecția mediului, o finanțare mai bună a educației și sănătății ca bunuri publice vitale.

Avem de dezvoltat infrastructura de baza

Politici industriale sunt necesare.  Acestea nu țin neapărat de culoarea politică a unui guvern, ci de pragmatism , deschiderea minții în raport cu realitatea. Măsuri de sprijin al economiei adoptate de multe guverne în 2020 sunt intervenție a statului în economie ce poate fi judecată ca formă de politică industrială, dincolo de aspectul de gestionare a crizei.

Peste tot în lume statele folosesc instrumente pentru a sprijini sectoare cheie, pentru a face față la concurență și aceasta nu numai din rațiuni geopolitice.

Și realizarea vaccinurilor este rodul unui parteneriat public privat, cu industria farma având susținere financiară și un anume ghidaj de obiective din partea unor state puternice – în SUA, de exemplu, vaccinul Moderna a fost realizat în colaborare cu Institutul National (Federal) pentru Alegrii și Boli Infecțioase (NIAID) din Bethesda (Maryland), unde este director dr. Anthony Fauci.

În Romania avem de dezvoltat infrastructura de bază (drumuri, poduri, căi ferate, digitalizare), sănătate și educație, agricultură; am făcut referire la sisteme de irigații și amenjarea teritoriului (apropos de deșertificarea solului). Industria farma autohtonă poate fi sprijinită.

Toate acestea reclamă o gândire strategică, cu respirație amplă, politici publice inteligente, resurse bugetare. Între altele, este nevoie de o bancă de dezvoltare (promoțională), cum există, nota bene, în Germania, Austria – deci tari dezvoltate. Și un Fond de dezvoltare poate ajuta.

Bugetul public trebuie să fie robust

Este bine că Guvernul nou vrea să realizeze asemenea proiecte. Să învățam și de la polonezi, care au programe interesante, cu rezultate bune. Nu comentez aspecte politice, ci ingeniozitatea în a articula interese economice naționale înăuntrul Uniunii Europene.

Statul poate ajuta fermierii, companii autohtone să dezvolte industria agroalimentară, mai ales că, iar mă repet, schimbarea de climă poate cauza o mare problemă alimentară în viitor.

Cele menționate pot fi încapsulate în ceea ce numim politici publice, programe guvernamentale, care au nevoie de buget public cu resurse. De aceea bugetul public trebuie să fie robust.

Și firmele private trebuie să își construiască bugete robuste, să nu depindă covârșitor de credite, să nu aibă datorii copleșitoare. Cele care pot să folosească bursa; este mai bine să ai creștere de capital (equity), decât să fii tot mai îndatorat.

Un buget public robust ar trebuie să beneficieze de venituri fiscale de cel puțin 30% din PIB. În economiile emergente din UE cu care ne comparăm aceste venituri trec de 31% și ajung la 37-38% din PIB.

Și se poate ajunge la venituri fiscale de 30% din PIB în câțiva ani. Trebuie să folosim mult mai eficient banul public, să fie pedepsite ferm deturnări de fonduri.

Articol scris de Daniel Dăianu, academician, președinte al Consiliului Fiscal. Textul face parte dintr-o suită de răspunsuri la întrebări adresate de SpotMedia.ro


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇