Ce NU ar trebui să facă Guvernul astfel încât criza economică să nu se adâncească în 2021

Ce NU ar trebui să facă Guvernul astfel încât criza economică să nu se adâncească în 2021

În România nu trebuie să se comită erori mari în gestionarea crizei sanitare. Anul 2020 a avut lecții pentru toți în Europa în aceasta privință și s-a învățat în privința managementului de criză sanitară. Dar sunt încă aspecte vagi, mai puțin cunoscute. De aceea, trebuie viigilență maximă.

Comunicarea publică trebuie să fie mai bună. Am menționat problematica medicală întrucât stuația economică nu poate fi disociată de cea sanitară. Valul doi al pandemiei influențează semnificativ mersul economiilor. Este posibil și un al treilea val.

Trebuie ajustate cheltuielile

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Nu va avea loc o inversare a deciziei privind creșterea cu 14% a punctului de pensie. O creștere cu 40% era un scenariu neverosimil, o nerozie din punct de vedere macroeconomic. Spun aceasta deși există mari inechități în sistemul de pensii, cu unele pensii deplorabil de mici, iar altele indecent de mari.

Alocațiile pentru copii vor creste probabil conform programului anunțat. Fără ajustări și cu creșterile anunțate, fără a include măsuri one-off (cerute de sprijinirea economiei) bugetul ar avea în 2021 un deficit de cca 8% din PIB.

Deci trebuie ajustate cheltuieli și lărgită baza de colectare a veniturilor fiscale dacă vrem să îndreptăm deficitul către 7% din PIB în 2021. Și să continuăm consolidarea bugetară în anii următori.

Trebuie să evităm  măsuri care adâncesc deficitul structural al bugetului (adică deficitul ce nu este influențat de poziția ciclică a economiei). Se poate admite, de pildă, o creștere temporară de cheltuieli în cazul unui șoc advers mare (cum a fost pandemia), dar nu creșteri care dezechilibrează mai tare structura bugetului.

Creșterea salariului minim este de judecat în relație cu nevoia de incluziune, de combatere a muncii subterane, în raport cu legislația europeană. Ea trebuie făcută în  acord cu mediul de afaceri, mai ales când este vorba de întreprinderi mici și mijlocii și cu resursele bugetului public.

Impozit/taxe zero la salariul minim este un non-starter

Lumea s-a lămurit că impozit/taxe zero la salariul minim este un non-starter; ar fi fost nu mai puțin detrimental pentru bugetul public decât creșterea cu 40% a punctului de pensie. O spun având compasiune pentru cei cu venituri foarte mici.

Nu aiurea am propus o taxa de solidaritate având în minte pe cei care pierd locuri de muncă din cauza pandemiei. Iar dacă vorbim de impozit zero pentru venituri foarte mici automat se pune în discuție și formal cota unică. Spun formal întrucât cota unică nu mai există în fapt. 

Scăderi de taxe și impozite în condițiile unui buget public atât de încordat, strâmtorat și având în vedere nevoia de corecție macroeconomică ar fi o eroare mare. Nu văd însă noul guvern să facă așa ceva. Este dezirabil să fie evitate creșteri de impozite având în vedere fragilitatea economiei.

Dar aceasta nu înseamnă se lăsăm garda joasă privind colectarea. Dimpotrivă, trebuie să facem astfel încât să lărgim baza de impozitare; așa este corect, echitabil față de toți cetățenii și firmele care plătesc. Privind taxele locale, depinde de autorități locale dacă vor să finanțeze mai bine servicii publice locale.

Guvernul nu trebuie să renunțe la sprijinirea mediului de afaceri în mod intempestiv;  poate fi însă mai selectiv în orientarea ajutorului. În plus, sunt elemente de politica industriala care merita să fie aplicate. Deviza interbelica “Prin noi înșine” poate fi parafrazata în “Și prin noi înșine” în sensul urmăririi unor interese naționale, dezvoltarea capitalului autohton, fie Romania în Uniunea Europeana.

Fondurile europene, o șansă extraordinară

Revin la absorbția de fonduri europene, ce sunt o șansa extraordinară pentru modernizare, dezvoltare economică, atenuarea efectului contracționist al corecției macroeconomice.

Există riscul însă ca o absorbție considerabil sub așteptări și necesitați să mărească decalaje economice față de economii avansate în condițiile accentului pus în UE pe digitalizare și sustenabilitate ecologică, progres tehnologic.

De aceea este de o importanță covârșitoare calitatea Planului național de redresare și reziliență, care trebuie să fie trimis la Bruxelles cel târziu în aprilie 2021.

Gestionarea crizei sanitare, planul național de reziliență și redresare, și corecția macroeconomică sunt, în opinia mea, cele trei mari sarcini ale Guvernului în 2021. La care se adaugă atenție sporită față de atacuri informatice și alte pericole neconvenționale.

Trebuie să avem o voce proprie în dezbaterea privind viitorul Europei. Să nu fim un simplu ecou. Să fim loiali proiectului european, apărători ai democrației liberale, ai valorilor care au menținut pacea pe Continent și au ajutat reconstrucția economică postbelică în țări democratice dar fiind grijulii totodată față de interese naționale specifice.

Guvernul trebuie să fie precum un cabinet de război

Guvernul, unul de coaliție, trebuie să fie precum un cabinet de război, cu solidaritate politică și de guvernare cerute de perioada de mare vitregie prin care trecem.

Am făcut parte dintr-un guvern de coaliție și stiu că nu este ușor. 2021 rămâne un an tare complicat, încă de luptă pe câteva fronturi. Partidele din coaliție trebuie să fie la înălțimea exigențelor născute de vremuri grele, care testează rezistența și răbdarea oamenilor.

Iar armele pentru confruntarea finală cu pandemia sunt disponibile acum, ceea ce ne dă o perspectivă și speranțe concrete. Dar cum spune Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate, nu vaccinul în sine salvează vieți, ci vaccinarea, acțiunea!

Articol scris de Daniel Dăianu, academician, președinte al Consiliului Fiscal. Textul face parte dintr-o suită de răspunsuri solicitate de SpotMedia.ro.


Ai ajuns până la finalul acestui articol! 👏 Noi iți dăm un mare Like. Ne dai și tu? 👇