La București există o nervozitate legată de relația României cu Statele Unite blocată odată cu venirea la Casa Albă a lui Donald Trump.
Liderii de la București nu sunt interesați atât de principii și valori, cât mai degrabă de umbrela pe care le-o poate da America.
Pentru a reveni la cursul inițial, în care România era punctul de inflexiune al Washington-ului la Marea Neagră, atât președintele interimar, cât și prim-ministrul încearcă să găsească o soluție pentru a-i atrage atenția noului președinte american. Primul blocaj vizibil este amânarea ridicării vizelor pentru cetățenii români, dar și numărul mic de militari americani rămași în țară.
În vreme ce Ilie Bolojan merge cumva cu precauție căutând prilejul de a face gesturi proatlantiste, Marcel Ciolacu inaugurează formula Bibi Netanyahu, dar la o altă scară: „trebuie să ieșim din cercul nostru strâmt. Israelul a avut timp de 9 ani ambasador în SUA un cetățean american-evreu, care avea domiciliul în Statele Unite, dar care era foarte apropiat de republicani, de familia republicană. Trebuie să ieșim și noi și să avem o abordare mai curajoasă, mai autentică timpurilor în care trăim în acest moment”.
De pildă, actualul ambasador al Israelului în SUA, Yechiel Leiter, e născut în Scranton, Pennsylvania. Un alt fost ambasador în Statele Unite, Ron Dermer, născut în Miami Beach, Florida, este din 2022 ministru pentru Afaceri Strategice al Israelului. Ambii au studii temeinice în Statele Unite și înclinații spre extrema dreaptă.
Premierul Marcel Ciolacu a trimis doi „emisari speciali” să redeschidă ușile Americii spre România. Cel mai zgomotos și mai entuziast e Dragoș Sprînceană, 45 de ani, născut în Constanța, emigrat în Statele Unite la începutul anilor 2000, unde conduce GoldCoast Logistics Group, o companie care administrează șase firme din domeniul transporturilor, având sedii în Illinois, Arizona și Florida, precum și birouri în Constanța, Baia Mare și Chișinău.
Compania are peste 350 de angajați și o cifră de afaceri de 60 de milioane de dolari. Sprînceană este un radical, membru în Partidul Republican, care până de curând îl lăuda pe Călin Georgescu pe rețelele sociale, iar zilele trecute îl ridiculiza pe liderul francez, Emmanuel Macron, relațiile lui cu alți foști sau actuali liberali cu afaceri controversate este sub lupa presei naționale.
Trimisul lui Marcel Ciolacu trebuie să facă lobby pentru București mai ales la petrecerile de la Mar-a-Lago, după cum sugerează chiar prim-ministrul, fiindcă din punctul lui de vedere politica americană se face „în anumite întâlniri, party, dar cu ștaif, unde se strâng anumite sume, pentru zona socială, pentru zona politică” și „unde români născuți în România sau în SUA” sunt invitați „foarte des, mai ales la Mar-a-Lago”.
- Trimisul lui Ciolacu la Washington, declarații controversate despre Ucraina, cu atacuri la Bolojan și Macron
- Ciolacu se leapădă de Sprînceană, după declarațiile controversate. E doar unul dintre „românii din diaspora”
Prim-ministrul crede „că efectul se va vedea curând”, mai ales că al doilea „emisar special” este unul din prietenii lui apropiați: fostul purtător de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, 57 de ani, propus recent de guvernul român să facă parte din Curtea Europeană de Conturi.
Premierul a încercat să-i țină secret numele, dar au apărut fotografii cu el la Mar-a-Lago publicate de presa argentiniană, fiindcă la gala „American Patriots”, organizata de Make America Clean Again (MACA) şi We Fund the Blue a fost invitat și președintele Argentinei, Javier Milei, un profesor universitar specializat în creștere economică, admirator al lui Donald Trump, care se autodescrie ca un „anarho-capitalist" ultraliberal.
Social-democratul Romașcanu a ținut neapărat să aibă o fotografie cu președintele Milei, care nu ascunde în niciun fel că-i disprețuiește pe socialiști. Momentul în care Romașcanu face selfie-ul cu liderul argentinian a fost surprins într-o fotografie distribuită de agențiile de știri.
De partea cealaltă, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a oferit Ordinul Meritul Industrial și Comercial în grad de Ofițer Camerei de Comerț Americane din România, „în semn de apreciere pentru cei peste 30 de ani de prezență pe piața românească” și „pentru contribuția semnificativă avută la consolidarea și diversificarea legăturilor economice” dintre România și SUA.
Cu această ocazie, președintele interimar a avut și o discuție cu ambasadoarea Washington-ului la București, Kathleen Kavalec, despre dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Statele Unite ale Americii, mai ales după complicațiile care apar în urma noilor taxe impuse de SUA statelor europene.
Valoarea totală a exporturilor României către Statele Unite este de circa 4 miliarde de dolari anual, dar potrivit Agerpres, aproximativ 50-60% din aceste exporturi sunt produse care nu au o valoare adăugată foarte mare, iar după impunerea noilor taxe pentru exporturile spre SUA, se pot găsi ușor alternative de export în interiorul Uniunii Europene.
În mesajul său către membrii Camerei de Comerț Americane, Ilie Bolojan a spus în mai multe feluri că România rămâne o ţară proeuropeană şi proatlantică, pentru că acestea sunt „cele două elemente de bază care au făcut să progresăm în toţi aceşti ani”.
Politica externă se face însă nu doar în funcție de interesele țării, ci și a valorilor și principiilor pe care le are. Dar cum în România e tradițională tranzacționarea principiilor, probabil că totul va fi cum a mai fost, iar istoria se va repeta într-o altă variantă, care nu va fi neapărat în favoarea țării.