Cu două săptămâni înainte de alegeri, Joe Biden are prima șansă de a deveni președintele SUA. Administrarea sub orice critică a epidemiei, îmbolnăvirea sa, atacurile continue la adresa epidemiologilor și a sistemului medical, lipsa de susținere din partea mai multor republicani, au diminuat mult șansele lui Donald Trump de a câștiga cel de-al doilea mandat la Casa Albă.
Ultima lună de campanie a fost un dezastru pentru președintele în funcție. De la un contestatar al tuturor măsurilor de protecție împotriva virusului a ajuns pacient, infectându-se cu Covid-19. După cinci zile petrecute în spital, în loc să dea dovadă de înțelepciune, să facă apel la rațiune și să încerce să controleze criza epidemică, Trump a mers pe același drum în care a luat în râs măsurile de protecție, a anunțat că virusul e un pic mai grav ca gripa, iar oamenii n-au de ce să se teamă și de ce să se protejeze.
“Oamenii fug din California. Impozite prea mari, infracțiuni prea mari, întreruperi prea multe, blocaje prea severe. Votează pentru Trump, ce naiba, n-ai nimic de pierdut!”, a scris președintele SUA pe Twitter.
Impactul acestui tip de discurs într-o țară în care, de la începutul epidemiei și până acum, au murit peste 220.000 de oameni, a fost devastator pentru Donald Trump.
Societatea americană e divizată, iar încrederea în actualul președinte, rareori a coborât sub 40%, dar în același timp, în patru ani, n-a trecut niciodată de 50%.
“Declinul treptat al ratingului de aprobare al lui Trump a început după o serie de declarații controversate, incluzând susținerea unui medicament neaprobat, sugerând tratarea cu dezinfectant și neglijând opiniile experților”, a scris Hemant Kakkar în publicația Scientific American, explicând de ce s-a prăbușit popularitatea actualului președinte în timpul pandemiei.
Greșeala lui Trump - a ales să dividă societatea în loc să o reunifice
E greu de spus cum ar fi evoluat campania în lipsa pandemiei, dar Donald Trump a avut zeci de oportunități pentru a prelua controlul crizei și a o administra, astfel încât să fie perceput ca un lider puternic de cetățenii aflați sub amenințarea îmbolnăvirii și a morții.
El a preferat să meargă pe alt drum - pe cel al dezbinării, bazându-se exclusiv pe susținătorii săi, ceea ce se dovedește a fi insuficient cu două săptămâni înainte de alegeri.
Și fiul de 14 ani al lui Donald Trump a avut Covid, dezvăluie Melania
Strategia lui Donald Trump, teoretic, nu a fost una atât de greșită. El a mizat pe faptul că o legătură puternică, personală, cu votanții care l-au susținut și l-au votat în urmă cu patru ani e suficientă pentru realegerea sa.
Împreună cu echipa sa de consilieri a calculat că e costisitor și nesigur să alergi după noi votanți, fiind mult mai eficient să-i păstrezi și să-i fidelizezi pe cei care te-au validat deja.
Din punct de vedere comercial, e un raționament corect, dar din punct de vedere politic, nu mai arată atât de bine. În patru ani oamenii se schimbă. Convingerile lor sunt modificate de ceea ce se întâmplă.
Trump, obligat să câștige în Wisconsin și Pennsylvania
Pe de altă parte, în urmă cu patru ani, Donald Trump a câștigat la mică diferență în câteva state, de exemplu Michigan - a avut cu 0,8% mai multe voturi decât Hillary Clinton, Florida, Pennsylvania etc. E de presupus că alegătorii democrați care au pierdut să rămână pe poziție ca efect al unui discurs polarizator, dar se poate întâmpla ca o astfel de atitudine a liderului să trezească și să-și ostilizeze și un electorat care a fost absent la urne în 2016.
Conform mai multor analize, asta s-a și întâmplat.
În acest moment, Joe Biden are 87% șanse să câștige alegerile, Donald Trump 13%. Această proiecție realizată de FiveThirtyEight.com și susținută și de alte grupuri de analiză electorală arată că actualul președinte are o cale să se mențină la Casa Albă.
Donald Trump a revenit în forţă în arena mitingurilor electorale: Atacuri violente la adresa lui Hillary Clinton și a presei, glume pe seama lui Biden
Confruntările cheie din seara alegerilor se vor da în două state americane: Wisconsin și Pennsylvania. Donald Trump e obligat să le câștige pe amândouă pentru a avea posibilitatea de a câștiga alegerile, pe când Joe Biden devine sigur președinte dacă reușește să câștige în Pennsylvania (stat cu 20 de electori), putând să rateze în Wisconsin (10 electori). Aceste două state au comunități largi de susținători democrați, fiind și unele în care s-au luat măsuri de distanțare socială, de purtare obligatorie a măștii, dar și de izolare. În ambele state, epidemia de coronavirus a început din nou să se intensifice, Wisconsin fiind mai afectat decât Pensylvania.
Biden are posibilitatea să piardă în Wisconsin cu condiția să câștige Nevada (6 electori) și Arizona (11). În toate aceste state enumerate până acum, cu două săptămâni înainte de alegeri, Biden conduce cu peste 3 procente într-o medie a sondajelor realizate în fiecare stat.
Cum se votează în SUA la alegerile prezidențiale
E declarat învingător candidatul care a strâns cel puțin 270 de voturi electorale, jumătate plus unul din totalul de 538.
Fiecare stat, în funcție de numărul de locuitori, are alocat un număr de electori. De exemplu, Montana, un stat cu o populație redusă (960.000 de locuitori), are 3 electori, iar California, un stat cu aproape 40 de milioane de locuitori, are 55 de electori.
Candidatul care câștigă cele mai multe voturi într-un stat va primi toate voturile electorilor din acel stat.
Astfel, dacă Trump câștigă cel mai mare număr de voturi în Montana, cei trei electori din acest stat trec în buzunarul lui. Dacă Biden câștigă California, cei 55 de electori din acest stat vin în tabăra lui. În SUA sunt 50 de state federale. La nivelul acestora, în funcție de populația fiecărui stat, sunt repartizați un număr total de 538 de electori.
Candidatul care câștigă alegerile într-un număr de state astfel încât suma electorilor din acestea să fie de cel puțin 270 devine președintele SUA.
Ce se poate întâmpla în ultimele două săptămâni?
Sondajele de opinie publicate până acum din luna august, după convențiile celor două partide, și au fost sute la nivel național și stat cu stat, mai ales în cele în care lupta e extrem de strânsă, au fost destul de stabile.
În sondajele făcute la nivel național, Biden a avut 8 procente în fața lui Trump la sfârșitul lui august, iar acum, la jumătatea lunii octombrie, diferența medie este de 10 procente în favoarea candidatului democrat.
New York Times: Deși susține că e multimiliardar, Donald Trump a plătit taxe în valoare de doar 750 de dolari în anul în care a fost ales președinte
În teorie se spune că, în alegerile din SUA, dacă diferența la nivel național (votul popular) este de 10 procente sau mai mare, favoritul va câștiga și cele mai multe voturi electorale (cele provenite din partea electorilor desemnați pentru fiecare stat).
În 2016, Hillary Clinton, reprezentanta democraților, a câștigat votul popular la o diferență de două procente față de Trump, dar a pierdut cursa pentru că actualul președinte și-a asigurat numărul de electori necesari pentru a ajunge la Casa Albă.
Cel mai probabil, după cum decurg ostilitățile, cursa are șansa să rămână stabilă ca și până acum, acest fapt fiind în favoarea lui Joe Biden.
Cu toate acestea, în două săptămâni se pot întâmpla multe, iar situația de criză epidemică poate genera evoluții spectaculoase. De exemplu, Joe Biden se poate infecta și el cu coronavirus. Sau, Donald Trump, în ciuda a ce declară el, nu e cu totul vindecat. Nu există date care să arate nici măcar că actualul președinte a fost testat negativ.