Se pot întoarce legionarii cu politica lor cu tot? De ce niciun profesor de la ASE nu a fost oripilat de stema legionară desenată cu negru la intrarea studenților?
Sub stema care în perioada interbelică apărea pe un steag verde sunt scrise trei litere uriașe TLC iar dedesubt ștampila „Basarabia e România” folosită în trecut de liderul AUR. Totul pictat pe clădirea Academiei de Studii Economice (ASE) din București la intrarea studenților.
Ce înseamnă TLC, acronimul ignorat de studenți, profesori și de trecătorii care se perindă pe lângă ASE? E o prescurtare pentru cunoscători și înseamnă „Trăiască Legiunea și Căpitanul”. Apare pe TikTok, pe site-uri și bloguri ale noilor legionari, mai mult sau mai puțin apropiați de AUR.
E începutul unei noi campanii clandestine, așa cum a fost ani de zile „Basarabia e România”? Sau e doar un exercițiu de moment al neo-legionarilor?
În paralel, la intrare în pasajul Obor se poate vedea scris cu litere de-o șchioapă: „Moța și Marin - martiri creștini”. Ion I. Moța și Vasile Marin au murit împreună lângă Madrid, pe 13 ianuarie 1937, în Războiul civil din Spania, unde au luptat de partea armatei franchiste. Pe locul unde au fost omorâți, legionarii au construit în anii 1970 un mausoleu, unde anual pe 13 ianuarie se ține o ceremonie de comemorare.
Această inscripție a fost pusă acolo tot pentru comemorarea celor doi fruntași legionari. Pe Youtube sunt versiuni diferite ale unui imn dedicat lor, imagini și clipuri video de la marșul de înmormântare al celor doi. Internetul e plin de propagandă legionară și de un soi de nostalgie patriotardă, ca și cum România s-ar afla pe marginea prăpastiei și doar Căpitanul sau cineva ca el ar mai putea salva țara.
Într-un sondaj recent, intervievaților li se spune că, în perioada 1927-1940, Mișcarea Legionară a fost o organizație politică în România și sunt întrebați în ce măsură ar fi de acord că această mișcare a fost patriotică: 37% au răspuns că sunt total și oarecum de acord cu această prezumție și doar 28% au fost în dezacord, în vreme ce 35% nu au vrut să răspundă sau nu știau despre ce e vorba.
Totuși, la întrebarea dacă Mișcarea Legionară a fost și democratică numai 24% au fost de acord, 30% și-au exprimat dezacordul iar 36% nu au răspuns.
Per total, cei mai mulți români spun că legionarii au fost anticomuniști, patrioți, dar fasciști și teroriști. 41% sunt de acord cu afirmația că legionarii au fost responsabili pentru crime împotriva evreilor (Avangarde, decembrie 2023). Cu toate acestea, antisemitismul pare să fie în floare. O cercetare de acum trei luni făcută în rândurile comunității evreiești din România arată că peste 70% dintre evreii rămași în țară consideră că există antisemitism; 41% spun că antisemitismul a crescut în ultimii cinci ani, 25% afirmă că au fost victima unor remarci antisemite iar 15% au fost ținta unor acțiuni antisemite (Avangarde, octombrie 2023).
Aceste date, corelate cu tendințele de creștere ale AUR și SOS, sugerează că există o tentație a extremismului. Terenul fertil pe care crește seamănă cumva cu cel din perioada interbelică. Atunci erau mai multe „straturi sedimentate și foarte poroase”, după cum le numește istoricul Francisco Veiga în Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941. Mistica ultranționalismului:
(i) stratul cel mai vizibil era format ca și azi din „parlamentarismul degradat ca urmare a eșecului suferit de alternativele politice succesive”;
(ii) incapacitatea partidelor tradiționale de a răspunde „necesităților societății românești apărute după Marele Război”. Spre deosebire de anii interbelici, România de azi e în UE și e obligată să țină cumva pasul cu ceea ce se întâmplă în Vestul continentului, chiar dacă sunt multe derapaje;
(iii) în interbelic, eșecul reformei agricole, falimentele micilor proprietari, măsurile discriminatorii și impactul marii crize au afectat toate straturile sociale de la sate. În zilele noastre, marii perdanți ai tranziției, cei care se află în pragul sărăciei, adică 1 din 5 români, sunt marii nemulțumiți, la fel de ușor de atras de partea radicalilor cum erau țăranii în urmă cu 100 de ani;
(iv) succesul legionarilor a fost influențat și de promoțiile supradimensionate de absolvenți universitari, care „au copleșit prin numărul mare de candidați capacitatea de absorbție a statului”.
În perioada interbelică era deci vorba despre „o nemulțumire socială profundă și înăbușită”, care nu se putea transforma într-o „stângă combativă și puternică”, din cauza numărului redus de adepți, dar și fiindcă URSS era un pericol la granița de Est iar Biserica Ortodoxă a fost trup și suflet cu legionarii.
Și azi există facțiuni din BOR care sprijină AUR și SOS iar invazia rusă în Ucraina a multiplicat numărul simpatizanților extremei, fiindcă liderii de la București nu au știut cum să comunice sprijinul pe care l-au dat statului vecin. Au ascuns detalii importante, n-au explicat contexte, au lăsat să se înțeleagă că România și-a neglijat fermierii în favoarea Ucrainei.
De fapt, Bucureștiul a avut grijă de marii latifundiari, dar nu a făcut nimic pentru fermierul mediu, care se află în pericol de faliment. Protestele care au loc de mai bine de o săptămână vor adăuga votanți de partea suveraniștilor, a celor care vor mai puțină Europă și care pot fi atrași în cercul electoral al AUR și SOS.
Între simbolurile legionare pictate la intrarea în ASE și ideologia neo-legionară cultivată de unii fruntași ai AUR, alegătorii pot găsi o logică simplă. Atracția extremei drepte are loc în România nu doar fiindcă sărăcia se accentuează, ci și fiindcă AUR pare să fie singurul partid care are o ideologie și le oferă votanților săi „un ideal”: patriotismul de vitrină, naționalismul împotriva Ucrainei, suveranismul în raport cu UE, îndepărtarea de Vest, preluarea modelului Viktor Orban.
Celelalte partide s-au transformat în trambuline tehnocrate, par să aibă doar soluții inginerești și nicio idee despre viitor. Acest eșec al formațiunilor democrate ar putea fi fatal pentru țară, mai ales că deocamdată PSD, PNL și USR nu au lideri convingători, proiecte interesante și strategii convingătoare.
Autor: Sabina Fati