Anul acesta nu va fi vorba de a alege un partid sau altul, ci de a alege între libertate și tiranie. Pe parcursul zilelor, săptămânilor și lunilor viitoare, vom fi eroii și martorii unor încleștări care vor modela destinul lumii pentru totdeauna.
Vladimir Putin nu mai are timp. Sunt ultimele clipe, iar dacă nu reușește să distrugă alianța occidentală acum, în anul în care sunt mari confruntări electorale în SUA și Uniunea Europeană, nu va mai reuși niciodată.
Nu mai are resurse, autoritatea lui se fisurează odată cu rateurile tot mai frecvente ale economiei.
Războiul a ajuns în Rusia. O schimbare de strategie a Ucrainei, rămasă fără o mare parte din sprijinul financiar din Vest, i-a provocat Kremlinului, în ultimele zile, pierderea unor depozite petroliere, fabrici de armament și centrale electrice, în urma atacurilor cu drone, a operațiunilor de sabotaj și acțiunilor aviației militare.
Vladimir Putin, cu doar două luni înainte de alegerile prezidențiale din Rusia, considerate de mulți doar o formalitate birocratică, se confruntă cu o tulburare a atmosferei din țară.
Liderul rus a fost obligat să trimită forțe suplimentare de securitate pentru a ține sub control o revoltă din orașul Ufa, regiunea Bașkortostan.
Acolo, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta în cazul arestării unui activist politic local.
La asta se adaugă tot mai multe reacții negative din cauza problemelor legate de încălzirea locuințelor și creșterea fără precedent a prețurilor la alimente.
Pe front, în ciuda încercărilor disperate de a obține o mare victorie, Putin dă tot mai multe semne că obiectivul principal, acum, e să păstreze ceea ce a cucerit.
Putin și Trump, o asociere toxică pentru întreaga lume
Marea speranță a liderului rus este ca Donald Trump să câștige cursa electorală din SUA, să se întoarcă la Casa Albă și să-i ofere pe tavă un drum victorios către Kiev.
Putin a investit mult în Donald Trump, iar în toate straturile de putere din SUA și Europa se știe clar că o întoarcere a fostului președinte reprezintă cea mai mare și complicată amenințare la adresa stabilității globale și democrației. Pe de altă parte, alegerile sunt alegeri.
Tot mai mulți oficiali europeni anunță că fac pregătiri pentru situația în care Donald Trump revine la putere. E greu de spus ce efect vor avea, dar e bine să nu fim luați prin surprindere. S-a mai întâmplat.
Documente secrete ale Consiliului de Securitate al Rusiei, scurse în spațiul public, susțin că Vladimir Putin, personal, a lucrat cu serviciile de informații aflate în subordinea sa pentru sprijinirea lui Trump în alegerile din 2016, arată cotidianul britanic The Guardian.
De asemenea, publicația Politico a prezentat o schemă cu toți asociații lui Trump care au conspirat cu reprezentanții Rusiei înainte și după ce acesta a ajuns președinte. Mulți dintre ei au fost arestați și condamnați la închisoare.
Putin, prin tot ce mai are la dispoziție, va încerca să se implice din nou în procesele electorale din SUA și Europa. Schimbarea față de 2016 e că, acum, mulți știu și cum o va face.
Președintele rus nu mai are la dispoziție elementele surpriză de acum opt ani cum au fost manipularea rețelelor sociale și atacurile cibernetice.
De atunci, multe state occidentale au luat măsuri, iar sistemele de securitate cibernetică sunt mai greu de penetrat.
În plus, Putin și-a pierdut mulți aliați. Invadarea Ucrainei a fost considerată o greșeală chiar și de către unii dintre susținătorii săi, cum ar fi Xi Jinping, președintele Chinei.
Un pericol mortal
România a intrat în 2024 cu un președinte absent și un protest al transportatorilor și fermierilor care a redus șansele lui Marcel Ciolacu de a ajunge la Palatul Cotroceni sau de a rămâne în fruntea PSD și după alegerile parlamentare.
Revolta a fost una spontană, neorganizată, produsă din cauza măsurilor fiscale luate de premier și care au crescut taxele la un nivel insuportabil pentru micii investitori și salariații din mediul privat.
E prea devreme pentru a putea spune cine a câștigat politic de pe urma protestului, dar e clar cine a pierdut: PSD, partid perceput a avea cea mai mare responsabilitate la guvernare, George Simion, președintele AUR, și senatoarea Șoșoacă, ultimii doi fiind penalizați de opinia publică pentru că au încercat să folosească revolta în interes electoral.
Pentru sistemul democratic și de securitate din România e vital ca Donald Trump să nu ajungă din nou președinte, iar Putin să nu învingă Ucraina.
Acest lucru nu e valabil doar pentru țara noastră și flancul estic al NATO, dar și pentru Republica Moldova, o țară care, prin începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, s-a apropiat și mai mult de București de care depinde, acum, într-o mare măsură.
Nu cred că țara noastră are lideri politici pregătiți să facă față provocărilor complicate din acest an, de aceea, o mare responsabilitate apasă pe umerii acelei părți a publicului larg care înțelege pericolele, poate pune presiune pe sistemul politic și crea tendințe în societate care să protejeze România de asaltul propagandistic al Rusiei și de alunecarea țării spre un regim autoritar.
E nevoie de toate organizațiile civice, de toți liderii de opinie raționali, de toți militanții și activiștii pentru apărarea libertății și democrației.
Cu un peisaj politic plin de mediocri, mânați în luptă doar de gândul îmbogățirii rapide, cu un președinte care s-a izolat și lideri de partide care fac planuri de viitor fără a fi în stare să rezolve o criză prezentă, întreaga povară cade pe cei care nu sunt implicați politic, dar sunt chemați din nou să mențină România pe linia de plutire.
Referendum pentru libertate
Deja acest lucru se întâmplă în Germania, unde de zile la rând în întreaga țară au loc marșuri și proteste masive împotriva mișcărilor extremiste.
Sute de mii de oameni au ieșit pe străzi în mai multe localități pentru a-și manifesta dezacordul cu un plan secret al formațiunii extremiste AfD care dorește deportarea a milioane de oameni de pe teritoriul țării, în situația în care ar veni la putere.
Protestul semnalează o schimbare majoră în cea mai mare țară din Uniunea Europeană în ce privește raportarea la mișcările extremiste, care au luat amploare în ultimii doi ani pe fondul instabilității sociale și economice provocate de inflație.
Există posibilitatea ca această mișcare să-i inspire și pe cetățenii altor state europene, iar alegerile din acest an să se transforme într-un referendum pentru libertate, ceea ce ar fi o veste proastă atât pentru Trump cât și pentru Putin.