- În document nu se precizează când au fost realizate cele două aplicații digitale dedicate raportărilor legate de epidemie;
- Ministrul Ioana Mihăilă a refuzat inițial să dea publicității raportul de anchetă cu privire la decese;
- Publicarea acestuia arată că anumite date au fost ascunse sau prezentate ambiguu;
- DSP-urile au trecut sub tăcere 7.201 de decese Covid-19, declarate de spitale;
- În raport, responsabilitatea e pusă pe umerii celor care au raportat, nu pe ai celor care nu au făcut-o sau care nu au sesizat problema;
- Documentul vorbește despre o “presiune generată de agravarea situației epidemiologice”;
Datele prezentate arată că peste 7.000 dintre persoanele decedate, anunțate de reprezentanții spitalelor pe baza documentelor, nu au fost aduse la cunoștința opiniei publice în urma unui filtru aplicat de Direcția de Sănătate Publică.
Ioana Mihăilă, 41 de ani, ministrul Sănătății de câteva săptămâni, a venit joi în fața jurnaliștilor pentru a prezenta un raport cu privire la modul de raportare a deceselor cauzate de pandemia de Covid-19.
Medicul endocrinolog, care a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj în anul 2005 și a candidat la Primăria Oradea din partea USR-PLUS, inițial, nu a dorit să pună la dispoziția opiniei publice acest raport.
La presiunea jurnaliștilor și după ce mai multe date din el au apărut pe surse inclusiv la SpotMedia.ro, documentul a fost prezentat integral.
De asemenea, premierul Florin Cîțu a anunțat că a citit raportul înainte ca acesta să fie prezentat publicului.
“Acum avem un prim raport… comisia merge mai departe şi investighează acele diferenţe pe care le-a primit şi de la INS. Și vedem după aceea şi acel raport. Cum avem raportul, venim şi îl prezentăm şi îl analizăm împreună. Hai să aşteptăm şi cealaltă informaţie şi atunci vom discuta pe ele”, a declarat prim-ministrul.
Mai întâi a fost aplicația alerte.ms.ro și, apoi, Corona Forms
Conform raportului publicat de Ministerul Sănătății, în România funcționează două aplicații care au și funcția de raportare a deceselor de Covid-19. E vorba de “alerte.ms.ro" și “Corona Forms”.
Datele anunțate zilnic de autorități sunt luate din cea de-a doua aplicație, Corona Forms, unde sunt operate de către DSP-uri, conform unui ordin din data 27 aprilie 2020, al Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat.
“Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului București au obligația de a introduce în aplicația Corona Forms informațiile referitoare la cazurile confirmate și decesele, conform procedurii elaborate de Institutul Național de Sănătate Publică”, se arată în ordinul din DSU din 27 aprilie.
Atunci când STS primește ordinul legal de a dezvolta Corona Forms, aplicația “alerte.ms.ro” exista deja, ea fiind activată în urma unui ordin dat tot de Departamentul pentru Situații de Urgență în data de 17 martie 2020.
DSP are atribuții exclusive cu privire la numărarea deceselor
“alerte.ms.ro" este o aplicație realizată de STS înainte de starea de urgență. Această aplicație a fost gândită să centralizeze toate informațiile legate de epidemie: persoane infectate, aflate în carantină, internări, externări, dar și decese.
Cu această aplicație, vreme de o lună au lucrat toate instituțiile de sub umbrela departamentului condus de Raed Arafat, aflat în subordinea Ministerului de Interne.
Aplicația Corona Forms e realizată de STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), o lună mai târziu, având un rol mult mai restrâns, acela de a centraliza informațiile legate de cazurile confirmate de infectare și de decese, conform ordinului din data de 27 aprilie, citat mai sus.
E vorba despre concentrarea pe doi indicatori importanți care descriu gravitatea epidemiei.
De asemenea, în Corona Forms, conform ordinului, nu aveau dreptul să introducă date decât Direcțiile de Sănătate Publică. Mai mult, prin acest ordin, și dezvoltarea unor noi funcții ale aplicației alerte.ms.ro este preluată de STS.
“În scopul integrării datelor care sunt furnizate factorilor decizionali, Serviciul de Telecomunicații Speciale va asigura dezvoltarea ulterioară a funcționalităților aplicațiilor alerte.ms.ro,… cu acordul Ministerului Sănătății și avizul directorului STS”, se arată în ordinul din 27 aprilie.
Toate decesele raportate în aplicația alerte.ms.ro sunt pe baza documentelor medicale
În data de 16 martie 2020, președintele Klaus Iohannis semnează decretul de intrare în starea de urgență.
Încă din data de 11 martie, cu 5 zile înainte de semnarea decretului pentru intrarea în starea de urgență și cu o zi înainte de ordinul de operaționalizare, Serviciul de Telecomunicații Speciale a pus la dispoziția Ministerului Sănătății un site pentru raportări legate de epidemie - alerte.ms.ro.
Pe acest site, aplicație, spitalele au raportat și decesele asociate Covid-19, conform documentelor constatatoare de moarte, certificate de deces.
În ciuda discuțiilor despre haos birocratic, dar și a unor neraportări a deceselor făcute de spitale, toate decesele raportate pe alerte.ms.ro sunt pe baza documentelor.
“Datele medicale privind gestionarea situației cauzate de virusul COVID-19 sunt centralizate prin aplicația informatică implementată de programatorii STS. Instituția noastră furnizează servicii de comunicații și IT autorităților naționale implicate în prevenirea și combaterea infecției cu noul coronavirus”, se arată într-un comunicat STS din data de 11 martie.
Important!
- Aplicația alerte.ms.ro a fost realizată de STS și operaționalizată în luna martie, fiind folosită de administrația spitalelor și de medici pentru diverse raportări legate de epidemie, inclusiv decese;
- Aplicația Corona Forms a fost realizată de STS o lună mai târziu, un instrument de lucru pentru DSP (direcțiile de sănătate publică), care filtra datele cu privire la persoanele infectate și la decese, acestea fiind preluate din aplicația alerte.ms.ro;
- Toate datele care ajungeau la public, prezentate ca informații oficiale, au trecut prin "sistemul de supraveghere" al aplicației Corona Forms, operată de DSP, având la bază informațiile din alerte.ms.ro.
7.201 de decese nu au fost făcute publice de DSP, deși ele au fost raportate de spitale
În mod ciudat, raportul comisiei Ministerului Sănătății păstrează ambiguitatea cu privire la cele două aplicații.
Nu se arată succesiunea temporală în care au fost create de către STS și cum se transferă datele dintr-una în cealaltă.
“La sfârșitul lunii aprilie 2020 s-au constituit platformele de raportare Corona forms și alerte.ms.ro”, se arată în raport, deși ultima a fost realizată de STS în martie.
Conform ordinelor legale și comunicatelor STS, cele două aplicații au fost realizate și date în folosință la distanță de cel puțin o lună, cum se arată mai sus.
În realitate nu ne aflăm în fața unei neconcordanțe între informațiile conținute în două baze de date, ci în fața unei neraportări a deceselor aflate pe aplicația alerte.ms.ro de către aplicația Corona Forms, creată ca o interfață de comunicare oficială cu publicul.
La data de 31 martie 2021, în alerte.ms.ro, aplicația în care raportează spitalele, avem un total de 31.132 decese. Iar în aplicația Corona Forms în care are acces doar DSP, avem 23.931 decese.
O diferență de 7.201 de persoane.
În document, responsabilitatea e pusă pe umerii managerilor de spitale
Explicația diferențelor e pusă de anchetatorii Ministerului Sănătății în cârca managerilor de spitale care au făcut raportările, încercând să-i scoată basma curată pe cei care au avut acces la aplicația Corona Forms și au filtrat datele după criterii necunoscute.
Dar în același raport, anchetatorii arată că a existat o “presiune generată de agravarea situației epidemiologice”.
“Se constată ca diferențele devin tot mai evidente începând cu luna octombrie 2020, ceea ce poate fi asociat modificărilor succesive solicitate în platforma alerte.ms.ro, în sensul creșterii complexității sau nivelului de detaliu pentru solicitările de raportare. Acest fapt s-a suprapus presiunii generate de agravarea situației epidemiologice”, se arată în raportul anchetei realizate de Ministerul Sănătății.
Oricum ar fi, raportul aduce în atenția opiniei publice un caz de manipulare a datelor legate de pandemie. E destul de dificil de acceptat că avem în față o eroare de 30%, o treime din numărul decese raportate în mod oficial, adică 7.201 persoane.
În primul rând, raportul, prin diferențele constatate, pune în discuție credibilitatea Guvernului și a instituțiilor sale în relația cu Comisia Europeană și cu Organizația Mondială a Sănătății.
În al doilea rând, toate acțiunile și toate deciziile autorităților devin discutabile, dacă un număr atât de mare de decese nu au fost raportate.
