Ce a reușit Cehia și România nu poate. Pe marginea unei tragedii naționale

Ce a reușit Cehia și România nu poate. Pe marginea unei tragedii naționale

În Cehia, la fel ca în România, politicienii de la putere au aruncat țara într-un dezastru pandemic, cu un număr ridicat de morți și un sistem sanitar în colaps. Și atunci de ce în Cehia populiștii sunt sancționați de electorat și scoși de la putere, iar în România cresc în sondaje și câștigă teren?

Alegerile din Cehia au arătat o invalidare a liderilor populiști, care pozează în supereroi salvatori, dar se dovedesc incapabili să rezolve problemele reale.

Privit în contextul mai larg al scrutinelor occidentale din perioada de pandemie, rezultatul de la Praga confirmă un comportament al electoratului care a înțeles că politicienii populiști mai degrabă încurcă și creează probleme, decât descurcă și reușesc să garanteze siguranța și bunăstarea oamenilor în vremuri de criză.

Alegerile din SUA, Germania și, iată, Cehia i-au scos pe populiști și extremiști de la putere și au încredințat conducerea țării mai vechilor lideri tradiționali și celor cu o viziune responsabilă a guvernării, fără soluții care promit totul și nu livrează nimic.

În cartea pe care a scris-o în anul din urmă, „Is It Tomorrow Yet?: Paradoxes of the Pandemic”, politologul bulgar Ivan Krastev a preconizat această invalidare a liderilor populiști în contextul pandemiei.

Deși erau temeri că o astfel de criză, care a făcut statele să ia măsuri drastice și impopulare de restricții sociale, va alimenta curentele extremiste, Krastev a scris că pandemia va readuce și consolida încrederea în partidele tradiționale și mature, care nu lucrează cu fricile atavice ale oamenilor, nu identifică dușmani imaginari și nici nu supralicitează mitul cetății asediate. De ce?

În primul rând, spune Krastev, pentru că populiștii, deși pozează în salvatori naționali, nu sunt capabili să identifice soluții pentru crize reale, ci doar pentru acele crize pe care și înșiși le inventează.

Exemplul la îndemână este recentul front deschis de Viktor Orban la Budapesta, unde liderul iliberal se luptă cu homosexualii, pentru a-i proteja pe copii. În esență, problema coruperii sexuale a copiilor la școală, prin expunerea la informații privind minoritățile sexuale, nu exista, dar Orban a avut nevoie de ea, pentru a-și alimenta profilul de Războinic care apără valorile creștine și morale.

Când a venit însă vorba despre SARS-CoV2, premierul maghiar nu a reușit să dea virusul afară din țară și nici să oprească decesele pe care acesta le cauza. Din contră, și-a expus o dată în plus propriii cetățeni, punând pe piață vaccinurile rusești și chinezești, neomologate în Uniunea Europeană.

În al doilea rând, pentru că criza sanitară este globală, ceea ce înseamnă că oamenii pot să vadă și să compare în timp real ce fac conducătorii altor state pentru propriii cetățeni. Or, aici a devenit evident că tocmai guvernele solide și legitime au reușit mai degrabă să limiteze efectele crizei, fie și numai prin aceea că măcar nu au creat probleme și dispute suplimentare inutile, care să fractureze societatea și să îi facă pe oameni să se simtă expuși.

Angela Merkel e aici unul dintre cele mai bune exemple. Cu toate că Merkel a intrat în pandemie pe un trend descendent al simpatiei populare, explicabil în general pentru liderii aflați la final de mandat, când oamenii se reorientează spre cei noi, cancelarul german a fost aplaudat la plecare. Aceeași Merkel lipsită de charisma populiștilor, ușor vetustă, portretul tipic al politicianului de veche generație, a dovedit în egală măsură autoritate și empatie față de cetățeni.

Premierul populist al Cehiei, responsabil de dezastrul pandemic din țară

Cehia e exemplul pe dos. Acolo, premierul populist Andrej Babiš (partidul ANO), venit pe cal alb la guvernare și promițând să transforme țara excomunistă într-un lider european, a eșuat în a limita consecințele dramatice ale pandemiei.

În aprilie 2021, în nicio altă ţară din lume mortalitatea de COVID-19 nu era mai mare decât în Cehia, raportat la numărul de locuitori. Peste 30.000 de cehi au murit din cauza COVID 19.

Experții spuneau atunci că evoluţia catastrofală a pandemiei este din vina guvernului populist condus de oligarhul Andrej Babiš.

"În situaţia în care în alte ţări s-a decis intrarea în lockdown, în Cehia s-au relaxat măsurile restrictive. Aşa s-a întâmplat anul trecut şi în vacanţa de vară, şi înainte de Crăciun. Acum, Guvernul se gândeşte iarăşi la relaxare", aprecia la televiziunea publică Václav Hořejší, imunolog în cadrul Academiei de Ştiinţe a Cehiei.

Alegerile de zilele trecute din Cehia au arătat că oamenii au „mirosit” iresponsabilitatea și pericolul populismului și l-au îndepărtat pe Babiš de la putere, dând mandatul unei largi coaliții a Opoziției.

În aceeași mișcare, cehii au mai făcut o igienizare istorică: pentru prima dată de când există, comuniștii au fost scoși în afara Parlamentului. Ei îl sprijineau pe Babiš, de unde această asanare comună. Este un fapt simbolic, după ce comuniștii au condus dictatorial fosta Cehoslovacie și apoi au fost reintegrați puterii democratice, prin Revoluția de catifea.

Astfel, Coaliția „Împreună” și celălalt grup al Opoziției, format din Partidul Piraţilor şi Partidul Primarilor, vor avea împreună 108 din cele 200 de locuri ale camerei inferioare a Parlamentului, scrie Reuters. 

Înfrângerea lui Andrej Babiš este de pus, așadar, pe seama eșecului de a scoate țara dintr-o criză reală, în fapt o dare în vileag a limitelor pe care liderii populiști le au. Dar a mai contat ceva: Opoziția unită și încrederea pe care a reușit să o capitalizeze Partidul Piraților (care e în alianță cu Partidul Primarilor), singurul partid european din această familie care intră în mainstreamul politic, de când Mișcarea Piraților a intrat pe scena politică europeană.

Andrej Babiš și Viktor Orban - Sursă Foto: Facebook Andrej Babiš


Conduşi de IT-istul Ivan Bartos, în vârstă de 41 de ani, Pirații au devenit o voce a aparteneței europene și liberale a Cehiei. Previzibil, au fost ținta preferată a lui Babis, care i-a portretizat ca pe progresiștii care corup țara.

Deși a căutat apropierea de Viktor Orban, Babis și aliatul său proputinist, președintele Zeman, nu au reușit, totuși, să aneatizeze Opoziția, nici societală, nici politică.

De ce România nu e la fel și la noi PSD și AUR urcă

Ultimul sondaj CURS la comanda PSD arată că un PSD la 36% și AUR la 14% dintre opțiuni, peste USR, cotat la 11%. Și datele INSCOP confirmă trendul: 17,1% pentru PNL, USR doar 9,8%, în timp ce PSD e cotat cu 35,4%.

Sunt două explicații de lucru.

Prima, cumva ironică, este aceea a vestitului decalaj românesc. România e cu câțiva ani în spatele tendințelor occidentale și la noi populismul și extremismul de tip AUR, care e diferit de România Mare a lui Vadim Tudor, au ajuns cu oarecare întârziere.

Dar explicația cea mai pertinentă este aceea a felului în care un partid istoric, mainstream, PNL nu doar că nu a reușit să conducă responsabil țara în criza pandemică, dar i-a compromis mai mult nu numai redresarea și reformarea, ci și încrederea în instituțiile politice, și așa fragilizată.

Sondajul IRES de zilele trecute surprinde chiar asta: doar 11% dintre români cred că țara merge într-o direcție bună, în timp ce 88% consideră că direcția este greșită. Cei mai mulți dintre români, 31%, cred că PSD ar trebui să dea următorul prim-ministrul, iar un premier de la AUR vine înaintea unuia de la USR.

În răspăr cu dinamica europeană, unde cetățenii sancționează populismul și extremismul politice, dovedite a fi dezastruoase pentru țară și oameni când e vorba despre o criză reală, în România eșecul aparține partidelor tradiționale, pro-europene (și PNL, și USR au fost la guvernare), în principiu nepopuliste, deși accentele iliberale și populiste ale premierului demis Florin Cîțu nu mai sunt o surpriză pentru nimeni.

Și cum de partea cealaltă nu există altă ofertă în afara AUR și PSD, votul de blam pe care românii îl dau celor care au exercitat guvernarea în criză îi trimite în brațele AUR și PSD.

Și dacă mulți se grăbesc să vadă aici doar un compas moral defect, marii autori ai tragediei naționale – pentru că e o tragedie națională să ai 88% dintre cetățeni lipsiți de încredere și speranță în autoritatea politică – sunt de căutat la partidele politice care au primit mandatul de putere și l-au folosit prost.

Vezi şi alte texte semnate de Magda Grădinaru


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇